In fata dominatiei Gazprom, Europa de Est mizeaza pe gazele de sist
Ameninta gazele de sist dominatia Gazprom asupra Europei? In cateva luni, doi dintre principalii clienti ai gigantului rusesc, Polonia si Ucraina, s-au declarat pregatite sa investeasca miliarde pentru a produce aceasta controversata sursa de energie, scrie AFP.
Aceste tari nu sunt izolate. Oficiali politici din Romania si Lituania, consumatori mai putini importanti, dar foarte dependenti de gazul Rusiei, s-au pronuntat recent public in favoarea acestor resurse de hidrocarburi denumite „neconventionale”.
In 4 februarie, presedintele lituanian Dalia Grybauskaite i-a primit pe reprezentantii producatorului american Chevron, care doreste sa exploreze subsolul acestei tari. Serviciul de presa al presedintiei din aceasta tara a mentionat gazul de sist drept o „solutie de inlocuire pentru costisitorul gaz rusesc”.
In Romania, coalitia de centru stanga aflata la putere din mai nu a prelungit moratoriul pe care il instaurase, la expirarea acestuia, in decembrie. Primul ministru Victor Ponta a sfarsit prin a se declarat favorabil exploatarii gazelor de sist, in ciuda controverselor legate de metodele de fracturare hidraulica utilizate.
In octombrie, premierul polonez Donald Tusk a calificat gazul de sist drept „prioritar”. Polonia, care isi asigura doua treimi din consumul de gaze naturale prin importurile din Rusia, intentioneaza sa investeasca 12,5 miliarde de euro pentru zacaminte evaluate la circa doua miliarde de metri cubi.
Vestea cea mai importanta a venit din Ucraina, cel mai important client al Gazprom.
In mijlocul Forumului de la Davos, in ianuarie, presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a semnat cu grupul anglo-olandez Shell un contrat pentru zacamantul din Iuzovske, in estul Ucrainei.
Autoritatile ucrainene au evocat o investitie de peste 10 miliarde de dolari, pentru o productie potentiala de 20 de miliarde de metri cubi pe an, respectiv doua treimi din volumul achizitiilor facute de Kiev din Rusia in 2012.
Pentru aceste tari, gazul de sist pare seducator. In Statele Unite, exploatarea sa mentine preturile la un nivel foarte jos de cativa ani si reprezinta sute de mii de locuri de munca.
La randul sau, Gazprom, care controleaza peste un sfert din consumul de pe Batranul Continent, se agata de ideea contractelor pe termen lung indexate cu cursul petrolului
Intr-un raport publicat in mai, KPMG vedea Polonia, Romania si Ucraina drept pietele cele mai promitatoare din Europa de Est pentru gazul de sist. Aceste tari ofera „sustinerea politica necesara, infrastructura existena si o experienta importanta” in productie, potrivit sursei citate.
Analistii privesc insa aceste proiecte cu o mare prudenta, subliniind incertitudinea legata de nivelul real al rezervelor.
In Polonia, americanii de la ExxonMobil au finalizat anul trecut operatiunile de explorare, care nu au oferit rezultatele asteptate.
Pentru Valeri Nesterov, de la Sberbank Investement Research, previziunile de productie raman „putin semnificative” iar explorarea „da rezultate mai degraba dezamagitoare”.
„Pentru moment, in Romania, Lituania, Polonia si Ucraina gazul de sist este in special un mijloc de a face presiuni asupra Gazprom pentru a-si reduce preturile”, considera acest expert.
Gazprom, care nu inceteaza sa repete ca nu crede in viitorul gazului de sist in Europa, intretine relatii tensionate cu clientii europeni, afectati de criza economica.
Polonia si Lituania au agitat in ultimele luni amenintarea procedurilor in fata justitiei internationale pentru a obtine reduceri de preturi de la Gazprom, a carui profitabilitate se erodeaza.
Kievul refuza de la finele lui ianuarie sa onoreze o factura de sapte miliarde de dolari corespunzatoare gazului neconsumat, dar prevazuta in contract.