Supraimpozitarea companiilor energetice, sursa de bani pentru pensii si salariile bugetarilor, dar si motiv de scumpiri

​Guvernul vrea sa majoreze punctul de pensie si salariul minim, masuri greu de suportat din bugetul de stat. De aceea, este nevoie de venituri suplimentare. De unde pot fi luati acesti bani? Raspunsul cel mai simplu este: de la cei mai mari contributori la stat, adica de la cei care au de unde sa dea bani in plus. Asa s-a ajuns la ideea suprataxarii marilor companii, mai ales a celor din sectorul energetic. Astfel, de la 1 februarie vor fi introduse cel putin 3 taxe speciale pe care le vor plati cei care exploateaza resursele minerale, dar si distribuitorii si transportatorii de gaze si energie electrica. Efecte: noile taxe ar putea sa se regaseasca in tarifele finale la consumatori.

Doua dintre aceste taxe reprezinta surprize totale pentru companii: taxa pe monopolul natural care se va aplica in cazul distribuitorilor si transportatorilor de gaze si energie electrica si taxa speciala de 0,5% din venituri pentru exploatarea resurselor minerale. Viitorii platitori de taxe suplimentare au aflat acum cateva zile ca de la 1 februarie trebuie sa fie solidari in ideea de strangere de fonduri pentru pensii si salarii in sectorul bugetar.

Cel mai tare surprindetaxa speciala pe resurse minerale, cei care urmeaza sa o plateasca afland de ea abia acum cateva zile, cu doua saptamani inainte de a intra in vigoare. Aceasta este taxa care va afecta cele mai multe companii, avand in vedere ca se aplica la exploatarea forestiera, extractia carbunelui superior, extractia carbunelui inferior, extractia petrolului brut, extractia minereurilor feroase, extractia minereurilor de uraniu si toriu, extractia altor minereuri metalifere neferoase si alte activitati extractive. Adica, este o taxa in afara redeventelor care se aplica la tot ce insemna exploatare a resurselor minerale, altele decat gazele naturale. In acest caz, cel mai mare contributor ar urma sa fie OMV Petrom. Alte companii precum Rompetrol, Lukoil sau Mol nu se ocupa de extractie, motiv pentru care ies din randul platitorilor de noi taxe.

O alta taxa neasteptata este cea pe monopolul natural. Este o taxa pe care o vor suporta transportatorii si distribuitorii de gaze si energie electrica, adica Transgaz, Transelectrica, E.On, GDF Suez, Enel, CEZ. Exceptie fac doar cei care au mai putin de 100.000 de clienti. Taxa se aplica pe fiecare MWh si variaza intre 0,45 lei/Mwh si 1,7 lei/MWh, in functie de serviciile de transport si distributie energie electrica si gaze naturale.

A treia taxa era cunoscuta de platitori inca de acum cateva luni. Este cea referitoare la taxarea veniturilor suplimentare obtinute de producatori in urma liberalizarii preturilor. Initial, a fost discutata o suprataxare cu 100% a veniturilor suplimentare obtinute atat de producatorii de gaze, cat si de cei de energie electrica. Argumentul autoritatilor era cel legat de necesitatea infiintarii unui fond pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili, a celor care nu vor putea suporta financiar liberalizarea pietei energiei. Astfel, prin luna noiembrie, Ministerul Finantelor a redactat chiar si un draft de proiect in acest sens, insa principalii actori de pe piata s-au opus vehement unei astfel de variante. Dupa o serie de discutii, partile implicare au convenit o taxare de 60% a veniturilor suplimentare, nu de 100%. O alta noutate este ca au fost scosi de pe lista platitorilor producatorii de energie electrica. Putem spune ca vor fi protejate companii ca Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexul Oltenia, complexul Hunedoara, dar si multii producatori de energie eoliana. Au ramas in proiect doar producatorii de gaze, principalii contributori urmand sa fie Petrom si Romgaz. Banii obtinuti se duc direct la bugetul statului, iar ideea de fond special pentru consumatorii vulnerabili a disparut cu totul.

Toate aceste noi taxe nu vor ramane fara efecte, urmand sa se regaseasca in preturile la gazele naturale, energia electrica si la carburanti, spun surse din piata. Aceasta in seamna, de fapt, scumpiri suplimentare, in afara celor prevazute in calendarele de liberalizare a pietei energiei. La gaze, in cazul consumatorilor industriali, prima etapa a liberalizarii va avea loc pe 1 februarie 2013 cand preturile vor creste cu 5%. Vor urma alte cresteri in aprilie (5%), iulie (5%) si octombrie (3%). Pentru consumatorii casnici, liberalizarea incepe pe 1 iulie 2013 cand preturile vor creste cu 8%, urmand o crestere cu inca 2% in octombrie. La energia electrica, in cazul consumatorilor industriali, va avea loc liberalizarea totala a pietei pana in ianuarie 2014. In cazul consumatorilor casnici, deschiderea pietei se va face mai lent, cu 10% in iulie, urmand sa ajunga la 10% pe 1 ianuarie 2014.