Secretul bancar elvetian sub asediu – Banca Wegelin a cazut. Procesul si decesul unei banci elvetiene vechi de aproape 300 de ani

Sentinta de joi a tribunalului din Manhattan statueaza un exemplu si este un avertisment. Nici o banca elvetiana nu se mai poate ascunde in dosul unei legi nationale care protejeaza secretul bancar, daca ii ajuta pe cetatenii americani sa fure SUA, practicand evaziunea fiscala in stil mare. Banca Wegelin din St. Gallen a fost condamnata la plata unei amenzi si despagubiri statului american in valoare de 57,8 milioane de dolari, pentru ca i-a ajutat pe americanii bogati sa-si piteasca de fisc 1,2 miliarde de dolari. Bombardamentul judiciar american asupra evazionistilor fiscali a inceput in forta. Si nemtii lupta cu secretul bancar din tara cantoanelor, insa ceva mai bland.

Inca din timpul anchetei judiciare, Wegelin demarase o ancheta interna asupra trei angajati ai bancii, declarand anul trecut ca banca insasi nu este amenintata. Ceva mai tarziu insa, segmentele neafectate ale bancii au fost vandute grupului bancar Raiffeisen, contra sumei de 100 de milioane de franci elvetieni. Cu acesti bani, suma solicitata initial in instanta din SUA, de 78 de milioane de dolari, ar fi fost lejer acoperita.

Iata insa ca nu s-a intamplat asa. Dupa executarea platii convenite intre parti in urma procesului incheiat joi, 3 ianuarie, banca elvetiana cu o traditie de peste 270 de ani a declarat ca isi inceteaza activitatea. Totodata, ea se obliga sa pastreze si sa puna puna la dispozitia fiscului din Elvetia, la cerere, date ale bancii referitoare la clientii din SUA.

Sentinta tribunalului american are in vedere faptul ca „Wegelin recunoaste, prin deschiderea de conturi si depozite bancare, ca si prin administrarea lor pentru datornici fiscali americani, ca a incalcat dreptul SUA”, a comunicat banca elvetiana, citata de Die Zeit. „Institutul financiar fondat in 1741 isi va inceta activitatea dupa incheierea procesului din SUA”, mai scrie publicatia citata.

Procesul inceput la New York anul trecut, in care pe banca acuzatilor a stat cea mai veche banca din Elvetia, nu este singurul proces de acest gen din SUA. In 2007, ancheta a vizat gigantul bancar UBS, care a fost condamnat in justitie la plata unei amenzi de 780 de milioane de dolari si a fost nevoit sa comunice autoritatilor americane numele a 4.450 de clienti din SUA. Ulterior, Wegelin a preluat, cu bratele deschise, o serie de fosti clienti americani ai UBS.

Zece alte banci elvetiene cu renume si traditie sunt acuzate in procese aflate pe rol in justitia americana, de a fi favorizat evaziunea fiscala. Printre aceste banci se numara Credit Suisse, Julius Bär, ca si bancile cantonale din Zürich si Basel. Insa lupta americanilor cu evazionistii fiscali nu se opreste aici, asediul sistematic al secretului bancar a inceput sa se transforme in strategie de lunga durata.

Prin declaratia sa de joi la proces, unul dintre cei doi proprietari ai bancii Wengelin, Otto Bruderer, a dat argumentul final al acestei lupte, confirmand cu glas tare ceea ce se stia demult, dar nu se vorbea decat in surdina. „Wegelin stia ca se comportase incorect“ a marturisit Bruderer. Ani de zile, banca a administrat conturi cu bani nedeclarati la fisc ai unor cetateni americani, „stiind ca astfel, Wegelin le-a fost complice in incalcarea legii“ a declarat bancherul, care alaturi de Konrad Hummler, a condus banca in directia unor mari profituri, dar si, la final, in abis.

Bruderer a mai declarat in fata instantei ca aceste practici „sunt obisnuite in industria bancara elvetiana“. Ultimele sale cuvinte incrimineaza insa nu doar o banca, ci un intreg sistem. Pentru prima data, un renumit bancher elvetian recunoaste in fata unei instante de judecata ca institutele financiare elvetiene ar fi acordat ajutor activ si sistematic in realizarea evaziunii fiscale. Acest ajutor a fost bazat pe un calcul pervers si care s-a dovedit, in cele din urma, gresit.

Poate ca nu se intampla asa, daca nu s-ar fi declansat, in 2008, criza financiara si bancile n-ar fi intrat in vizorul politicienilor, al opiniei publice si al justitiei. Poate ca, daca n-ar fi fost criza Euro si acuta criza a datoriilor de stat ale SUA, fortaretele bancare elvetiene si din alte paradisuri fiscale ar fi ramas neatinse, protejate de propriile legi nationale. „Wegelin a crezut ca, din motive practice, nu va fi urmarita in justitia americana, pentru ca nu avea filiala in SUA si actiona in conformitate cu legea elvetiana“ a mai spus Otto Bruderer la proces.

Procurorul Preet Bharara, a declarat si el in sedinta tribunalului din 3 ianuarie: „Admiterea de astazi a vinei este un punct crucial in eforturile noastre de a trage la raspundere atat persoane private, cat si banci –de oriunde din lume-, care incalcand legea sustrag bugetului SUA miliarde de dolari din impozite“. „Vom continua, pana cand aceasta practica va fi complet eliminata“ a avertizat procurorul american.

Si nemtii au inceput mai demult, insa mai cu manusi, lupta impotriva evaziunii fiscale practicate cu ajutorul secretului bancar elvetian. In ultimii ani, fiscul german a achizitionat in mod repetat CD-uri cu date bancare ale unor clienti germani ai bancilor elvetiene. Ca urmare a acestor achizitii, mai mult sau mai putin contestate, doi inspectori de la fiscul din Nordrhein-Westfalen s-au trezit ca n-ar mai putea calca in Elvetia, fara sa fie cercetati penal. Pentru a se evita astfel de scandaluri cu vecinii, politicienii din ambele tari au incercat sa ajunga la un compromis.

Acordul fiscal germano-elvetian trebuia sa intre in vigoare anul trecut, insa nici nu a ajuns la semnarea de catre cele doua parti, caci a cazut in Parlamentul german. Social-democratii si Verzii aflati in opozitie au decis soarta acestui acord, respingandu-l in Bundesrat cu o majoritate confortabila. Ce a deranjat Opozitia? Faptul ca banii negri germani depusi pe conturi in bancile elvetiene ar fi urmat sa fie impozitati o singura data si nediferentiat, cu un procent care urma sa fie stabilit intre 21-41%.

Impozitarea retroactiva ar fi avut in vedere doar ultimii zece ani si ar fi garantat anonimitatea evazionistilor fiscali. In plus, acestia ar mai fi fost pasuiti pana la 1 ianuarie 2013, timp in care ei si-ar fi putut retrage banii de pe conturile din Elvetia. „Nu merge, ca ulterior sa-i mai si premiem pe escrocii fiscali“, s-a auzit la vremea votului, din randurile Opozitiei.