De Ziua mondială a Populației vă spunem care e costul îmbătrânirii României / În 20 de ani vom avea un milion de pensionari iar cheltuielile bugetare vor crește de 5 ori

Îmbătrânirea populației are consecințe economice semnificative: încetinirea economiei, creșterea cheltuielilor cu sănătatea și pensiile, dar crează o nișă de piață care va crește: cea a serviciilor medicale. Pe scurt, pe baza calculelor Comisiei Europene, peste 20 de ani ne vom apropia de un milion de pensionari iar bugetul va aloca de 5 ori mai mulți bani decât în prezent.

Sursa raport

​BNR este îngrijorată de schimbările demografice la care asistăm și o menționează printre „vulnerabilitățile structurale importante cu implicații majore asupra stabilității financiare”.

În Hunedoara, vârsta medie a populației a crescut cu 2,6 ani. Dar cel mai bătrân județ rămâne Teleorman, unde vârsta medie se apropie de 46 de ani, cu peste 8 ani mai mult decât în Ilfov.

• Regiunea care va înregistra cea mai mare creştere a populaţiei de 65 ani şi peste ani este Bucureşti-Ilfov (+104,5%), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest (+34,5%), Centru (+28,6%) şi Vest (+27,8%) care vor înregista creşteri mai mici ale populaţiei vârstnice rezidente. În 2060 regiunea Bucureşti-Ilfov ar urma să aibă cea mai numeroasă populaţie vârstnică (716.400 persoane), urmată de regiunile Nord-Est şi Nord-Vest a căror populaţie vârstnică va creşte la 577.400 persoane şi, respectiv, 571.200 persoane în 2060, potrivit unui raport al Statisticii.

În varianta intermediară de proiectare a populaţiei vârstnice rezidente s-a estimat că, faţă de anul 2016, în anul 2060 populaţia rezidentă de 65 de ani şi peste va creşte cu un milion de români.La orizontul anului 2060, pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi a migrării populaţiei apte de muncă, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor (de 0-14 ani) şi a populaţiei adulte (de 15-64 ani), în paralel cu creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

• Ce înseamnă asta pentru economie?

În primul rând, va crește cererea de servicii destinate vârstinicilor. De la servicii de asistență medicală la domiciliu, la prestări de servicii (cumpărături, achitarea facturilor ș.a.m.d), până la servicii mai sofisticate. Asta presupune și o suplețe a filosofiei fiscale, în sensul asigurării unor deductibilități celor care se ocupă de îngrijirea bătrânilor, după modelul statelor occidentale.

E aproape un loc comun printre economiști faptul că îmbătrânirea populației în ultimele decenii – pe măsură ce generația baby boomers de după război se apropie de pensionare iar rata natalității în rândul copiilor lor a scăzut – a contribuit la ratele scăzute ale dobânzilor.

„Problema îmbătrânirii este foarte emoționantă: cine va avea grijă de bunica?”, se întreba acum câțiva ani George Magnus, consilier economic șef la UBS. Măsuri precum creșterea vârstei de pensionare, acordarea de stimulente pentru cei care au grijă de bătrâni sau acceptarea unui număr mai mare de migranți ar putea atenua efectul îmbătrânirii populației.

Cele mai tinere și cele mai bătrâne județe

Situația din țară arată ca în graficul de mai jos:

Impactul asupra creșterii

Îmbătrânirea populației va afecta finanțele publice ale guvernelor din majoritatea țărilor lumii, iar agențiile de rating avertizează că acest lucru va pune presiune pe ratingurile suverane, scriu jurnaliștii de la Financial Times.

Îmbătrânirea forței de muncă va pune presiune asupra puterii economice și fiscale a statelor, afectându-le profilul său de credit suveran pe termen lung, a declarat Moody’s Investors Service. Încă din 2018 o altă agenție de rating globală susținea într-un raport că ratingurile de credit ale Coreei de Sud și Japoniei vor fi supuse unei presiuni puternice din cauza „combinației dintre creșterea economică mai scăzută și datoria guvernamentală mai mare, pe fondul îmbătrânirii forței de muncă”, în anul 2030.

Mecanismul e simplu. Oamenii economisesc cel mai mult în timpul vieții lor active, pe perioada în care au un job care să le permită să pună ceva deoparte. Apoi, la pensie, ei consumă mai mult decât economisesc – și în ultimele luni de viață tind să consume mai mult, mai ales servicii medicale și medicamente. Creșterea speranței de viață pune o mai mare presiune pe susținerea economică și socială a seniorilor, mai ales că speranța de viață sănătoasă după 65 de ani în România este printre cele mai mici din Europa.

Avem o problemă a solidarității intergeneraționale

Din 1990, numărul angajaților a scăzut în comparație cu persoanele care trebuie întreținute (tineri și bătrâni). ”Avem o problemă a solidarității intergeneraționale. Actualele cohorte de vârstnici au fost, în cea mai mare parte, avantajate comparativ cu generațiile active de acum: au avut biografii relativ standardizate, marcate de acces relativ ușor la educație, sănătate, locuire, piața forței de muncă.

Generațiile mai tinere au avut de întâmpinat pe parcursul vieții provocări mai importante în a-și construi o viață bună, iar biografiile lor au fost marcate de multe schimbări și provocări în relația cu sistemul educational, de sănătate, atunci când au încercat să își rezolve problema locuirii, dar și pe parcursul vieții de muncă, spune, într-o discuție cu HotNews.ro Iuliana Precupețu, Cercetător la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), coordonator al proiectului AMASE ”O abordare multidimensională a excluziunii sociale și consecințele pentru starea de sănătate a vârstnicilor”.

Atât estimările Academiei Române cât și cele ale INS arată că populația activă se va reduce consistent în România, la fel ca și rata de participare pe piața muncii.

Efectele schimbărilor demografice asupra pieţei muncii sunt pronunţate. Când există o proporție mai mare de salariați în rândul populației, există mai multă concurență pe piața muncii, ceea ce împinge în jos puterea de negociere a salariaților și reduce atât salariile, dar și inflația.

Efectele demografice ar implica faptul că ratele de economisire (proporția din veniturile totale care este economisită) ar putea scădea brusc pe măsură ce baby boomers-ii se pensionează. Acest lucru poate afecta prețul banilor (dobânzile) și prețurile din piețele financiare (obligațiuni s.a.). Pe scurt, pregătiți-vă de prelungirea prin lege a vieții active, de taxe mai mari și de o degradare în continuare a țesutului social.