Un gigant german din constructia navala intra in insolventa

Santierele navale P+S au intrat in insolventa, 1.800 de locuri de munca sunt in pericol. Conducerea P+S Werften Gmbh a depus joia trecuta cererea de insolventa la Tribunalul din Stralsund, oras hanseatic de la Marea Baltica. Presedintele consiliului de administratie al firmei, Rüdiger Fuchs, a declarat ca „au fost analizate toate solutiile posibile, pentru a evita insolventa”. „Acum este insa clar ca o solutie favorabila tuturor celor care emit pretentii nu e posibila in afara instantei de judecata”. In ciuda catorva comenzi importante, datoriile firmei au crescut constant, ajungand la peste o jumatate de milliard de euro. In plus, constructia unor nave s-a orientat dupa parametri gresiti.

Astfel, feriboturile Scandlines construite de P+S sunt mult prea grele. Din informatiile preluate de Abendblatt.de de la agentia de presa dpa, masuratorile indica la feribotul „Berlin” o supragreutate de 200 de tone. Operatorul de curse navale Scandlines se teme ca navele construite de P+S nu vor putea fi angajate pe anumite linii, din cauza greutatii suplimentare, care le scufunda mai adanc. „E vorba de 22 de centimetri” a explicat un inginer. Specialistii consultati sunt sceptici in privinta unei remedieri lipsite de complicatii.

„Avem o supragreutate care depaseste cadrul contractual” a recunoscut administratorul provizoriu de insolventa, Berthold Brinkmann. In varianta optimista, „Berlin” si sora sa „Copenhaga” vor primi totusi autorizatiile de lansare la apa. In varianta pesimista, s-ar impune modificari ce afecteaza capacitatea de transport a navelor si suplimenteaza costurile. In varianta cea mai „neagra”, Scandlines va refuza feriboturile. Ar fi o adevarata lovitura sub centura pentru P+S, caci feriboturile Scandlines au fost contractate pentru 200 de milioane de euro si sunt un proiect-cheie al constructorului de nave.

Volumul total de comenzi pe care le are P+S ar fi de peste un milliard de euro. Livrarile prevazute imediat nu pot avea insa loc din cauza problemelor tehnice mentionate. Suma datoriilor firmei la marii creditori este de 511 milioane de euro: banca Nord LB – 326.000.000 euro, asiguratorii VHV Allgemeine Versicherung si QBE Insurance Europe – 115.000.000 euro, institutul financiar Landesförderinstituts – 70.000.000 euro. La acestea se mai adauga cateva milioane datorii catre creditori mai mici si furnizori.

P+S a solicitat tribunalului „insolventa in regie proprie”, o varianta in care conducerea poate inca administra finantele firmei. Pana acum, tribunalul n-a dat o decizie in acest sens. In urmatoarele doua luni, administratorul provizoriu de insolventa urmeaza sa verifice daca o astfel de insolventa este in interesul creditorilor si va depune un raport in acest sens.

Statul prin administratia landului Mecklemburg-Vorpommern au incercat in mod repetat sa salveze santierele navale de la insolventa. Masurile luate au fost si in sensul salvarii locurilor de munca. Momentan, la P+S sunt 1.771 angajati si 116 de elevi-ucenici. Sindicatul acestora s-a reunit saptamana aceasta, pentru a vedea ce e de facut. O speranta raman eventualii investitori, care sa preia firma. Dupa informatii aparute in presa germana, si-au manifestat interes in acest sens Bremer Lürssen-Werft si Rostocker Tamsen-Werft. Ca investitori de varf figureaza insa arabii de la Abu Dhabi Mar, care detin deja un santier naval in Germania, Nobiskrug-Werft.

P+S este unul dintre cele mai moderne santiere navale din Germania. La 8 iunie 2010, firmele de traditie in constructia de nave Volkswerft Stralsund Gmbh si Peene-Werft GmbH au fuzionat, alcatuind actualul P+S Werften Gmbh. La acordarea distinctiei „European Structural Steel Award“ in 1999, juriul de la Londra a spus despre Volkswerft Stralsund Gmbh: E una dintre cele mai mari hale de montaj de nave din lume. In ciuda masurilor gigantice, hala denota fantezie si e in armonie cu mediul”. In portofoliul de produse al P+S se afla productia proprie de nave comerciale, pentru transportul de pasageri si speciale, ca si reparatii ale navelor altor companii, armate sau state.