Peste 60% din actiunile in instanta in baza legii privind liberul acces la informatiile de interes public, respinse de Tribunale – raport IPP

Peste 60% dintre actiunile inaintate in instanta in baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii publice sunt respinse de catre tribunalele din tara, arata un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) si prezentat vineri. Potrivit documentarii IPP, in practica exista situatii evidente in care informatiile solicitate sunt de interes public, insa prima instanta, de cele mai multe ori, da castig de cauza autoritatii. Raportul semnaleaza ca practica judiciara in materie este neunitara, ca durata medie a unui proces pe Legea 544/2001 este de 7,4 luni si ca cele mai trimise in judecata institutii in aceasta materie sunt primariile.

Studiul IPP realizat alaturi de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) reprezinta un bilant al activitatii instantelor din Romania in materia legii privind liberul acces la informatii de interes public si a fost publicat vineri, in cadrul unei conferinte organizate cu magistrati, reprezentanti ai institutiilor din justitie si ai ONG-urilor cu preocupari in domeniu.

Documentarea IPP se apleaca asupra tuturor proceselor din instantele din Romania, de la nivelul anilor 2009 si 2010, avand ca obiect aplicarea Legii nr. 544/2001, legea accesului la informatii de interes public. In total au fost analizate 876 de dosare (unele in curs de solutionare si astazi).

Odata cu publicarea raportului, IPP a prezentat si o aplicatie online „cu informatii detaliate despre jurisprudenta in materia legii privind liberul acces la informatii de interes public – Jurisprudenta 544 (disponibil la http://www.ipp.ro/jurisprudenta544/)”.

Potrivit raportului, „in numeroase cazuri, practica judiciara in materie este neunitara: cauze cu acelasi obiect sunt admise de unele instante in timp, ce altele le resping”.

IPP semnaleaza ca in practica, exista „situatii evidente in care informatiile solicitate sunt de interes public, insa prima instanta da castig de cauza autoritatii, de cele mai multe ori”.

„Practic, doar 38,5% din actiunile inaintate in materia Legii nr. 544/2001 sunt admise de Tribunale, restul fiind respinse”, se mai spune in raport.

Raportul IPP poate fi consultat integral aici.

Documentul precizeaza ca „multe dintre cererile respinse vizeaza informatii privind drepturi de mostenire, refacerea dreptului de proprietate, situatia unor minori, furnizarea de informati necesare anchetelor/articolelor de presa, implicarea in solutionarea unor probleme personale, dar si informatii care, in opinia autorilor, intra indubitabil in sfera informatiilor de interes public, de exemplu: cheltuirea banului public pentru amenajarea unor locuri de joaca, numele , evenimentul, bugetul alocat, lista de colaboratori pentru fiecare eveniment si sumele de bani incasate din sponsorizari si destinatia acestora – solicitare vizand activitatea unor Primarii”. (n.r. – sublinierile apartin redactiei)

Ponderea proceselor castigate de reclamanti (in verde) si institutii (in rosu) – Dati click pe poza pentru a mari

Dintre cererile respinse de prima instanta, in 17% dintre cazuri Curtea de Apel admite recursul (in totalitate sau in parte), se arata in raport.

„In mod previzibil, cele mai multe recursuri sunt initiate de reclamant (70%), urmate de cele inaintate de institutia parata (26,7%). Sunt si situatii in care ambele parti fac recurs”, conform raportului.

In materia numarului efectiv de cauze solutionate, raportul retine ca „in perioada cuprinsa intre 2006 si 2011 (la data finalizarii documentarii), cele mai multe dosare au fost solutionate de instante in anul 2009 – cu 60% mai multe decat in anul precedent. Situatia a urmat apoi un trend descrescator, in 2010 instantele solutionand cu 30% mai putine dosare in materia Legii nr. 544”.

Numarul de cauze solutionate in materia Legii 544/2001 – Dati click pe poza pentru a mari

In ceea ce priveste durata medie a unui proces pe Legea nr. 544/2001, raportul arata ca aceasta este de 7,4 luni, dar ca „exista si procese care au durat mai bine de 4 ani”.

Conform raportului, Curtea de Apel Bucuresti are pe rol cele mai multe procese in baza Legii nr. 544/2001 – aproximativ o treime din totalul proceselor inregistrate intr-un an la nivel national.

Durata proceselor pe Legea 544/2001 – Dati click pe poza pentru a mari

In ceea ce priveste institutiile care sunt actionate cel mai frecvent in judecata de cetateni pe problema informatiilor publice, primul loc este ocupat de Primarii – nu mai putin de 37% din cauzele solutionate de instante au fost impotriva acestei categorii de autoritati.

In top se mai regasesc Prefecturile, Consiliile judetene, Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Administratiei si Internelor. „In cazul celei de-a doua institutii, de mentionat ca este posibila o situatie similara cu cea de mai sus atunci cand avem de a face separat in acest clasament cu procese initiate in baza Legii 544 in contencios administrativ impotriva politiei”, se mentioneaza in raport.

Situatia numarului de cauze pe categorie de institutie parata – Dati click pe poza pentru a mari

Potrivit datelor din raport, „cei care solicita cel mai frecvent informatii folosind legea accesului la informatii, acestia sunt cetatenii (persoanele fizice) intr-o proportie de 74%.

In cele mai multe cazuri (peste 97%), in actiunile formulate in instanta nu sunt cerute cheltuieli de judecata. O explicatie in acest sens poate fi si aceea ca multe dintre aceste actiuni sunt formulate in nume propriu de petenti si nu prin avocat. Se constata ca atunci cand totusi petentii cer cheltuieli de judecata, instanta le aproba in cea mai mare parte, la cuantumul solicitat”.

Cei care solicita cel mai frecvent informatii de interes public – Dati click pe poza pentru a mari

IPP solicita Ministerului Public initierea unui recurs in interesul legii, pentru a contribui, astfel, in mod efectiv la efortul de unificare a practicii judiciare intr-un domeniu care, in opinia noastra, vizeaza un drept fundamental al cetateanului intr-o democratie consolidata, potrivit comuncatului prezentat la dezbatere.

Natalia Roman, presedinte UNJR: Transparenta institutionala inca nu este un reflex pentru autoritatile si institutiile din Romania

Natalia Roman, UNJR

Foto: Hotnews

„Se pare ca transparenta institutionala inca nu este un reflex pentru autoritatile si institutiile din Romania, nici chiar pentru cele din sistemul judiciar. Am fost nevoiti si noi, ca asociatie profesionala, sa apelam la acest instrument al Legii 544 pentru a cere informatii publice de la Ministerul Justitiei si de la CSM”, a declarat jduecatoarea Natalia Roman, presedintele UNJR.

Mona Pivniceru, CSM: Trebuie transparentizata pana in absolut activitatea instantelor

Prezenta la conferinta, judecatoarea Mona Pivniceru, membru CSM, a declarat ca in cadrul Consiliului se discuta despre modificarea regulamentelor de organizare a instantelor de judecata, astfel incat toate actele procedurale sa fie publice.

„Avem un grup de lucru acum in cadrul CSM care se ocupa cu statuarea tuturor actelor procedurale care trebuie date publicitatii. Adica trebuie transparentizata pana in absolut activitatea instantelor. Este inadmisibil sa i se dea unui cetatean completul C5 si sa nu stie care sunt judecatorii care vor instrumenta cauza in completul C5. Ne intereseaza numele judecatorului pentru ca cetateanul doreste sa stie daca acel judecator se inscrie in parametri de integritate care ar trebui sa-i judece cauza”, a declarat judecatoarea Mona Pivniceru, membru CSM.

„Noi ne-am gandit la nivelul CSM-ului sa adunam toate aceste chestiuni care privesc transparenta sistemului judiciar si sa-l inseram in regulamentul de organizare si functionare al instantelor de asa maniera ca orice cetatean sau mass-media care se prezinta si doreste sa se informeze de o cauza care prezinta un interes public, sa aiba in mod transparent, fluent, normal – spunem noi – acces la aceste informatii. Toate actele procedurale si procesul trebuie sa fie absolut publice”, a mai spus Pivniceru.

Pivniceru a declarat ca, in opinia ei, sedintele de judecata in procesele civile sa fie inregistrate audio, precum se intampla in cazul proceselor penale, si ca toate actele din dosar ar trebui sa fie publice, mai putin cele ce tin de viata privata a persoanei.

Pivniceru, CSM: Legea ar trebui simplificata si facuta o procedura foarte rapida

Mona Pivniceru

Foto: Hotnews

Potrivit Monei Pivniceru, legea privind accesul la informatii publice ar trebui sa prevada proceduri mai eficiente astfel incat sesizarile in instanta sa fie rezolvate intr-un timp rapid, astfel incat utilitatea informatiilor cerute sa nu se piarda odata cu timpul.

„Cand vorbim de aceasta lege speciala, in opinia mea, ea ar trebui sa aiba o procedura mult mai rapida si simplificata. Daca obtii informatia la anul si la multi ani, e posibil sa nu te mai intereseze si sa nu mai fie utila. Sunt chestiuni urgente, de pe azi pe maine sau care trebuie solutionate in cel mai scurt timp. Ar trebui simplificata si facuta o procedura foarte rapida”, a declarat Pivniceru.