Judecatoarea Alina Nicoleta Ghica a fost aleasa in functia de presedinte al CSM. Procurorul Oana Schmidt Haineala, aleasa vicepresedinte
Judecatoarea Alina Nicoleta Ghica a fost aleasa de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) in functia de presedinte al forului pentru anul 2012. Alina Ghica a fost aleasa cu 12 voturi pentru. Judecatoarea Alina Ghica si-a prezentat candidatura la functia de presedinte cu putin timp inainte de debutul sedintei CSM de vineri, 6 ianuarie, in tandem cu procurorul Oana Andrea Schmidt Haineala, candidat la functia de vicepresedinte. Pana la acel moment, pentru functia de presedinte isi anuntase public candidatura doar judecatorul Alexandru Serban. Plenul CSM a mai votat-o, cu 11 voturi pentru si 7 impotriva, pe procurorul Oana Schmidt-Haineala in functia de vicepresedinte al Consiliului.
Judecatoarea Alina Ghica si-a anuntat vineri dimineata, in debutul sedintei CSM, candidatura pentru functia de presedinte al Consiliului. Alina Ghica a prezentat un proiect comun cu procurorul Oana-Schmidt Haineala care a candidat la functia de vicepresedinte.
Pana la debutul sedintei de vineri, 6 ianuarie, singurul care isi anuntase public candidatura pentru functia de presedinte a fost judecatorul Alexandru Serban.
- Vezi aici CV-ul judecatoarei Alina Nicoleta Ghica.
- Consulta aici proiectul de conducere al judecatoarei Alina Ghica si al procurorului Oana Schmidt Haineala.
Alina Ghica: Independenta magistratilor trebuie sa fie dublata si de responsabilizarea acestora
Alina Ghica a fost aleasa presedinte al CSM pentru anul 2012 cu 12 voturi pentru.
„Obiectivele pe care vrem sa le promovam in ceea ce priveste CSM sunt comune. Independenta magistratilor trebuie sa fie dublata si de responsabilizarea acestora. Vrem sa promovam comunicarea publica a CSM si comunicarea cu celelalte institutii”, a declarat, vineri, Alina Nicoleta Ghica.
Aceasta a spus ca vede Inspectia Judiciara autonoma, functionala, iar in legatura cu volumul mare de dosare la instante, magistratul a declarat ca acesta trebuie adoptat la fiecare instanta si unitate parchet, informeaza Agerpres.
La sedinta de vineri din plenul CSM, membrul CSM Mircea Aron s-a declarat deranjat de faptul ca aceste doua candidate (n.r. Alina Ghica si Oana Schmidt Haineala) nu si-au facut cunoscuta dorinta de a candida pana vineri, cand au inceput discutiile, iar proiectul lor nu a putut fi consultat, adaugand ca probabil asta face parte din strategia lor.
Alina Ghica, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, a fost aleasa in CSM in iunie 2011, pe locul lasat liber dupa invalidarea alegerii in Consiliu pentru un al doilea mandat a judecatorului Dan Lupascu. Alina Ghica a intrat in sistemul de justitie ca judecator, a fost mai apoi procuror, insa a revenit dupa cinci ani la functia de judecator.
Alina Ghica a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti in 1998 si si-a facut stagiatura la Judecatoria Sectorului 2. In 2001 a devenit procuror la Parchetul Judecatoriei Sectorului 3 si mai apoi la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia judiciar-civila.
Ghica a devenit mai apoi judecator la Tribunalul Bucuresti – Sectia contencios-administrativ, iar din 2007 este judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Din luna mai 2010 a fost presedintele Sectiei de Contencios administrativ si fiscal.
Alina Ghica, alaturi de alti patru membri CSM, in razboi cu pagina de stiri a Consiliului
Judecatoarea Alina Ghica este unul dintre membrii CSM care au semnat o scrisoare adresata presedintelui CSM prin care acuzau portalul de stiri al Consiliului, InfoCSM.ro, ca functioneaza in „mod defectuos”. Scrisoarea a fost semnata de Georgiana Iorgulescu, Mona-Maria Pivniceru, Alina Nicoleta Ghica, Ana Cristina Labus si Marius Tudose.
„Postarea stirilor pe aceasta pagina are loc intr-un mod discretionar, netinandu-se cont de ordinea de zi supusa dezbaterii si nici de relevanta unor subiecte”, sustin cei cinci semnatari.
Cei cinci membri dau si un exemplu: „in data de 30.11.2011 infocsm aloca doua articole propunerilor avansate de catre Presedintele CSM in materia incompatibilitatilor, dar nu trateaza absolut deloc o solicitare a Adunarii Generale a Tribunalului Neamt, solicitare care contine aspecte importante pentru sistemul judiciar cum ar fi: sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei privind declansarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre puterile in stat”.
Totodata, printre alte acuze, cei cinci membri, printre care si Alina Ghica, acuzau ca pagina InfoCSM.ro a folosit imagini ale membrilor CSM din timpul sedintelor Consiliului (n.r. sedintele sunt publice) fara a obtine acordul acestora.
Acuzele se leaga si de faptul ca pagina de internet a publicat „informatii legate de judecatorul Viorica Costiniu, inclusiv imagini ale acesteia, in conditiile in care la sedinta din acea data a fost pusa in discutie o propunere de modificare a legii in materie de incompatibilitati”.
Acuzele la adresa site-ului de stiri al CSM au venit dupa ce pe pagina de internet au fost prezentate opiniile mai multor membri CSM din sedinta in care a fost respinsa propunerea fostului presedinte Horatius Dumbrava de a introduce in lege noi incompatibilitati pentru judecatori.
Dumbrava propusese sa-i fie interzis unui judecator de a judeca dosarele de coruptie a procurorilor daca sotul sau o ruda apropiata, pana la gradul IV, a fost trimis in judecata sau in cazul caruia s-a pus in miscare actiunea penala de catre aceeiasi procurori de la aceeasi unitate de parchet. Despre acest subiect puteti citi mai mult aici.
Totodata, plenul respinsese si propunerea ca judecatorii sau procurorii care ocupa functii de conducere si fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru infractiuni de coruptie sau conexe infractiunilor de coruptie sa fie suspendati pana la finalizarea anchetei penale.
Presa: Alina Ghica ar fi votat impotriva cererii DNA ca judecatoarea Viorica Costiniu sa nu mai judece dosarele intocmite de procurorii directiei
In scrisoarea celor cinci membri CSM, site-ul InfoCSM.ro este acuzat ca a preluat un articol din presa centrala in care se preciza cum au votat membrii CSM in sedinta in care Plenul CSM a respins cererea DNA ca judecatoarea Viorica Costiniu sa nu mai judece dosarele intocmite de procurorii directiei.
Potrivit romanialibera.ro, „Grupul asa-zisilor ‘reformisti’ din CSM, format din Cristian Danilet (judecator), Adrian Neacsu (judecator), Codruta Kovesi (procurorul general al Romaniei), Bogdan Licu (procuror), Florica Gavadia (procuror), Gratiana Isac si Oana Haineala (procurori), a votat pentru ca judecatorii cu rude arestate pentru coruptie sa nu judece dosare ale DNA. Dintre cei considerati reformatori au lipsit de la sedintele de ieri ale CSM judecatorii Horatiu Dumbrava (presedintele CSM) si Alexandru Serban. Daca ar fi votat, cererea DNA ar fi avut castig de cauza”.
Impotriva solicitarii DNA, mai scrie sursa citata, au votat Mona Pivniceru (judecator la Inalta Curte, fosta presedinta a Asociatiei Magistratilor din Romania, alaturi de Viorica Costiniu, cu care este prietena), Mircea Aron (judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie), Cristina Labus (judecator), Alina Nicoleta Ghica, Adriana Iorgulescu si Corina Dumitrescu (reprezentantele societatii civile), George Balan, seful Sectiei de procurori, Badea Marius Tudose (procuror)”.
Cinci membri CSM, printre care si Alina Ghica, au acuzat ca prin preluarea articolului din Romania Libera de catre pagina de stiri a Consiliului „s-a validat in acest fel continutul articolului, in ciuda faptului ca votul este, din punct de vedere legal, secret”.
Alina Ghica ar fi dorit secretizarea numelor judecatorilor care pronunta sentinte
Potrivit Romania Libera, Ghica „s-ar afla in sfera de influenta a fostului presedinte CSM, Dan Lupascu, care ar fi sprijinit-o la alegeri pentru a accede in Consiliu. Singura data cand a iesit in evidenta – la un seminar pe probleme de comunicare – Alina Ghica a socat asistenta sutinand ca numele magistratilor care pronunta sentinte trebuie secretizat. O astfel de practica ar ajuta la proliferarea coruptiei in sistemul judiciar deoarece nu s-ar mai afla eventualele incompatibilitati intre judecator-avocat-expert-executor-notar care pot aparea intr-un dosar dedus judecatii.”
Alina Ghica, mentionata de judecatoarea Gabriela Barsan intr-o scrisoare adresata CSM dupa ce forul a incuviintat perchezitiile la domiciliul sau
Numele Alinei Ghica apare mentionat intr-o scrisoare deschisa publicata de judecatoarea Gabriela Barsan prin care cere explicatii mai multor membri CSM pentru incuviintarea perchezitiilor efectuate la domiciliul sau.
Judecatoarea Gabriela Birsan, acuzata de trafic de influenta de procurorii DNA, a publicat pe 14 octombrie pe site-ul Juridice.ro o scrisoare in care ii intreaba pe cativa membri ai CSM – Mona Pivniceru, Cristian Danilet, Horatiu Dumbrava si Alina Ghica – de ce au aprobat cererea de perchezitionare a domiciliului, desi au avut diferite legaturi cu familia sa.
„Doamna judecatoare Alina Ghica, membru al Consiliului Superior al Magistraturii si, respectiv, al Sectiei pentru judecatori, cand v-ati exprimat votul ati pus in balanta vreo clipa rugamintea pe care mi-ati adresat-o personal de a participa la intalniri cu judecatorii Sectiei pe care o coordonati la momentul respectiv la Curtea de Apel Bucuresti, in considerarea, spuneati dumneavoastra, a efectului pozitiv pe care il are practica instituita de mine personal la Sectia de contencios administrativ de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in ceea ce priveste unificarea jurisprudentei? Doamna judecatoare, am invatat, ca vechi judecator sau poate ‘invechit’, ca judecatorul trebuie sa fie cumpatat si mai ales echilibrat in luarea deciziilor care privesc intr-o forma sau alta infaptuirea actului de justitie”, scria in octombrie judecatoarea Gabriela Barsan.
„Nu as vrea sa fac comentarii. Sunt proceduri in curs si nu este cazul sa comentam aceste lucruri”, a declarat pentru HotNews.ro judecatoarea Alina Ghica.
Ghica, despre legea prin care ministerul justitiei poate porni actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor: „Cea mai agresiva ingerinta asupra independentei magistratilor din ultimii 20 de ani”
In vara acestui an, Alina Ghica s-a remarcat printr-un atac puternic la adresa ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, pe care l-a acuzat ca, prin dorinta sa de a putea promova actiunea disciplinara impotriva magistratilor, le afecteaza independenta. Mai multe puteti citi aici.
Ghica sustinea ca legea recent adoptata care da posibilitatea ministrului Justitiei sa initieze actiuni disciplinare impotriva judecatorilor este „cea mai agresiva ingerinta asupra independentei magistratilor din ultimii 20 de ani. Conturarea justitiei ca o putere cu adevarat independenta de cea executiva sau legislativa este un imperativ al oricarui stat democratic.”
Reamintim, legea privind raspunderea disciplinara a magistratilor a fost adoptata in Parlament la finele anului trecut. Dupa acel moment, Inalta Curte de Casatie si Justitiei a sesizat Curtea Constitutionala sa se pronunte asupra constitutionalitatii actului normativ.
Alina Ghica, judecatoarea care a decis blocarea in instanta a dosarului confiscarii averii de 4 milioane de euro a fostului senator PSD Serban Bradisteanu
Alina Ghica, in calitate de presedinte al Comisiei de Verificare a Averilor de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, a decis vineri 11 martie, exceptia de prescriptie in cazul dosarului initiat de Agentia Nationala de Integritate (ANI) prin care a cerut instantei, pe 15 septembrie 2008, confiscarea sumei de aproximativ 4 milioane de euro apartinand medicului Serban Alexandru Bradisteanu, bani ce ar fi fost obtinut in perioada 2000-2004 in care a detinut functia de senator PSD in Parlamentul Romaniei.
De asemenea, ANI a mai constatat si existenti conflictului de interese in ceea ce priveste achizitionarea unor echipamente medicale, procedura in cadrul careia medicul Bradisteanu a detinut calitatea de presedinte al comisiei de licitatie. In legatura cu aceasta licitate, Bradisteanu a fost deferit justitiei pentru fapte de coruptie de catre Directia Natonala Anticoruptie.
- Vezi aici documentul hotararea Comisiei de Verificare a Averilor din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, comisie condusa de Alina Ghica
Surse HotNews.ro au precizat in martie ca Serban Bradisteanu a sustinut la Comisie ca, prin Legea nr. 176/2010, legiuitorul a stabilit un termen de 3 ani de la data incetarii functei publice in care ANI poate efectua control retroactiv pentru urmarirea averii dobandite in mod nejustificat. Anterior, Legea nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea ANI nu avea stabilit un termen in care sa se poata stinge dreptul material la actiune.
Fostul senator PSD a sustinut ca prima sesizare privind controlul declaratilor de avere si de interese s-a realizat la sfarsitul anului 2007 si ca actele efectuate pana in prezent sunt anulabile si supuse unui termen de prescriptie a dreptului material la actiune care se implinise la momentul sesizarii.
De cealalta parte, ANI a precizat pentru HotNews.ro ca intreaga procedura de verificare s-a efectuat in baza dispozitiilor Legii nr.144/2007, in vigoare la data declansarii procedurii de verificare, si ca, potrivit art.34 din legea 176/2010 (act care vine sa completeze legea 144 – n.red.) „probele administrate si actele procesuale efectuate la instanta si organe de urmarire penala inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi se mentin„.
- Citeste mai multe aici: Cum s-a blocat din nou in instanta dosarul confiscarii averii de 4 milioane de euro a fostului senator PSD Serban Bradisteanu
Potriviti ultimei declaratii de avere afisate pe site-ul CSM, declartie de avere completata in 2009 cand Alina Ghica inca era judecator la Curtea de Apel Bucuresti, aceasta detine trei terenuri: un teren forestie de 550 mp in Voluntari, un teren intravilan de 2000 mp si inca un teren intravilan de 800 mp in Contesti.
Alina Ghica are un autoturism Hyundai si doua credite contractate in 2006 si 2007. Primul este de 84.000 de euro si al doilea de 50.000 de euro. Alina Ghica detinea o casa in Bucuresti de aproape 105 mp si o casa de vacanta in Contesti de 80 mp.
Sotul sau, Adrian Ghica este avocat.
Oana Schmidt Haineala, aleasa vicepresedinte al CSM
Oana Schmidt-Haineala a fost aleasa pentru functia de vicepresedinte al Consiliului cu 11 voturi pentru si 7 impotriva.
Haineala a fost aleasa membru in CSM in noiembrie 2010. Procurorul Oana Andreea Schmidt-Haineala a candidat din partea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.
Oana Schmidt Haineala
Foto: InfoCSM.ro
Oana Schmidt-Haineala, fost prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, a ajuns extrem de repede, in doar cateva luni – in timpul guvernului Adrian Nastase -, procuror-sef al Biroului de anchete speciale magistrati si politisti, din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar apoi, in perioada ministeriatului Tudor Chiuariu, Oana Schmidt-Haineala a fost numita director al Directiei pentru Relatia cu Ministerul Public si de prevenire a criminalitatii si a coruptiei, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Cotidianul a scris ca ar fi implicata politic si ca ar fi omul serviciilor secrete. Haineala a fost consilier de stat in cadrul aparatului de lucru al viceprim-ministrului PSD, Dan Nica.
- Vezi aici CV-ul procurorului Oana-Schmidt Haineala.
Potrivit ultimei declaratii de avere publicate pe site-ul CSM, declartie completata in 2011, Oana Schmidt-Haineala detine un hectar de teren forestier in comuna Asag, judetul Bacau, obtinut ca mostenire. procurorul detine si un apartament de 100 mp.
Haineala detine si doua autoturisme VW si un credit de 88.400 de euro.
Catalin Predoiu: „MCV-ul a ajutat justitia romana sa progreseze, dar creeaza probleme pentru diplomatia romaneasca”
Prezenti la sedinta de plen a CSM, membrii de drept, Ministrul Justiriei, Catalin Predoiu, si procurorul general, Laura Codruta Kovesi, au facut aprecieri la adresa actualului CSM.
Catalin Predoiu
Foto: Agerpres
„S-a spus ca actuala conducere a preluat fraiele CSM intr-un moment delicat, cand credibilitatea consiliului s-a prabusit, cand multi ziceau ca nu avem un consiliu viabil. Vreau sa spun ca sunt pe deplin convins ca acest consiliu are un viitor si pentru faptul ca actuala echipa, atat conducerea, cat si membrii alesi, au dus lucrurile mai departe”, a precizat Predoiu.
„Punerea in aplicare a Noului Cod Civil a fost un succes ce nu ar fi fost posibil fara cooperarea CSM si a sistemului judiciar. In ceea ce priveste MCV-ul. S-a obtinut un raport bun in vara anului 2011. S-a obtinut un raport bun in februarie 2011. Venim dupa doua rapoarte bune care a inversat trendul din 2010. Doresc sa multumesc CSM-ului pentru aceasta cooperare. MCV are valentele lui, a ajutat justitia romana sa progreseze, dar pentru diplomatia romaneasca, pentru anumite interese pan-europene, mecanismul creeaza probleme. Vreau sa spun ca finalizam acest an de mandat sub auspicii foarte bune”, a mai precizat Predoiu.
Kovesi: „Cred ca a fost primul an in care am simtit un sprijin efectiv din partea CSM”
„Cred ca a fost primul an in care am simtit un sprijin efectiv din partea CSM. A fost primul an din cei aproape 6 de cand sunt in Ministerul Public in care am simtit intr-adevar ca CSM este un partener. Am simtit o deschidere mai mare fata de proiectele propuse, am simtit o mai mare transparenta in tot ce s-a facut. S-a simtit o
Laura Codruta Kovesi
Foto: Bety Blagu / HotNews.ro
imbunatatire a activitatii inspectiei judiciare, insa nu la parametrii pe care ni-i dorim cu totii”, a declarat si procurorul general, Laura Codruta Kovesi.
„Pentru 2012 mi-as dori o mai buna coerenta in comunicare din partea CSM. Chiar daca sunt opinii diferite, opinia CSM trebuie sa fie unica, sa reflecte opinia majoritatii membrilor”, a mai spus Kovesi.
CSM isi alege noua conducere
Alegerile pentru presedintia CSM au loc vineri, 6 ianuarie, in sedinta de plen care este programata sa inceapa de la ora 10:00. Mandatul presedintelui si al vicepresedintelui CSM este de un an de zile si nu poate fi reinnoit. Pentru a fi ales, un candidat trebuie sa intruneasca cel putin 10 voturi.
Actuala componenta a CSM a trecut practic in cel de-al doilea an de activitate, dupa ce la finalul anului 2010 s-au desfasurat alegeri generale pentru majoritatea locurilor din Consiliu.
Tot in sedinta de vineri, Plenul va discuta si raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2011.
CSM are in componenta sa 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept – ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.
Presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi prin votul membrilor Plenului, pentru un an de zile, avand dreptul sa candideze doar cei noua judecatori si cinci procurori alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor. Daca presedintele este judecator, vicepresedintele trebuie sa fie procuror, si invers.
Mandatul actualului presedinte CSM a inceput in ianuarie 2011, primul presedinte fiind ales judecatorul Horatius Dumbrava, iar vicepresedinte procurorul George Balan.
Pana la sedinta de vineri, 6 ianuarie, singurul care isi anuntase candidatura pentru functia de presedinte al CSM era judecatorul Alexandru Serban. In plus, Serban a facut public si un proiect managerial pentru functia la care candideaza.
- Vezi aici proiectul judecatorului Alexandru Serban, candidat la presedintia CSM
Alexandru Serban si-a inceput cariera ca judecator la Judecatoria Ploiesti in august 1998. De la 1 august 2006 a devenit judecator cu grad de curte de apel si intre ianuarie 2008 si februarie 2011 a ocupat functia de vicepresedinte al Curtii de Apel Brasov. Din ianuarie 2011 ocupa functia de membru al CSM.
- Vezi aici CV-ul lui Alexandru Serban
Alexandru Serban
Foto: InfoCSM.ro
„Nu este normal ca toate condidaturile sa fie anuntate in ultima clipa, in chiar ziua sedintei. Votul colegilor trebuie sa fie unul documentat, in cunostinta de cauza, dupa evaluarea si analiza proiectelor propuse. Consider ca este firesc sa aiba suficient timp sa consulte aceste proiecte. Orice cetatean interesat poate consulta proiectul meu anterior sedintei. Consider ca acest lucru este benefic si sper ca acest mod de a proceda sa devina o traditie”, a declarat Serban intr-un interviu pentru HotNews.ro realizat dupa anuntarea candidaturii.
HotNews.ro a transmis cele mai importante informatii si evenimente de la sedinte de plen a CSM in care s-a votat noua conducere a Consiliului
INTERVIURILE HotNews.ro