Proces economic mamut la Frankfurt. Evaziune fiscala de 230 de milioane de euro din comertul cu certificate de emisii CO2, realizat prin Deutsche Bank

Tribunalul din Frankfurt da marti sentinta intr-unul dintre cele mai mari procese de criminalitate economico-financiara din Germania. Pe banca acuzatilor stau sase manageri de firme care s-au ocupat cu comercializarea drepturilor asupra certificatelor de emisii de gaze cu efecte de sera. Volumul certificatelor tranzactionate trece de un miliard de euro. Certificatele au fost cumparate din strainatate, trecute printr-un sistem-suveica de firme din Germania si in final vandute prin Deutsche Bank. Prin ingineria financiara soldata cu returnare necuvenita de TVA, fiscul german a fost pagubit cu 230 de milioane de euro.

Ancheta

Ancheta a inceput anul trecut, cu o razie de proportii. In jur de 50 de firme si societati ar fi practicat evaziune fiscala in comertul cu drepturile asupra emisiilor de gaze cu efect de sera.

Peste 1000 de politisti si vamesi au perchezitionat 230 de locuinte si sedii de birouri, pe tot teritoriul federal. Controale au avut loc si la RWE Handelsgesellschaft RWE Supply & Trading din Essen, ca si la sediul Deutsche Bank din Frankfurt. In 28 aprilie 2010, Frankfurter Allgemeine Zeitung scria despre „mai multe arestari“ si un cerc de 150 de suspecti.

Ancheta a vizat „caruselul” construit de firmele implicate, pentru a dobandi in final restituirea de TVA. Certificatele de emisii de CO2 au fost cumparate la bursele de profil din Amsterdam, Paris, Londra, dar si la Leipziger Strombörse EEX. Certificatele achizitionate fara plata TVA in strainatate au fost plimbate intre firme cu sediul in Germania, pana cand ultima firma-veriga din lant le-a vandut din nou in strainatate si a recuperat de la fiscul german TVA-ul niciodata platit.

Capii afacerii sunt banuiti a fi in Marea Britanie, Elvetia si Emiratele Arabe Unite.

Din toamna anului trecut, 28 de firme oferteaza pe platforma din internet a unei burse bavareze, Greenmarket. Dupa declansarea anchetei, doua dintre acestea au fost excluse de la tranzactionari, pe motiv de posibila evaziune fiscala.

N-au existat insa indicii clare ca platforma ar fi fost folosita de firmele aflate in proces, ca vehicul in constituirea „suveicii” prin care a fost escrocat fiscul german.

Procesul

Procesul a inceput in 15 august 2011, la Tribunalul din Frankfurt, orasul unde isi are sediul banca prin care s-au derulat tranzactionarile de certificate. La proces s-au anuntat 12 avocati ai apararii. 300 de martori au fost citati doar de procuratura. Dosarul de caz cuprinde 600 de acte cu peste 45.000 de pagini. Durata estimata pentru proces a fost de un an si jumatate. Cel mai lung proces pentru criminalitate economica din istoria tribunalului din Frankfurt este considerat cel al unui speculant financiar, angajat al DG-Bank. Acesta a avut loc la mijlocul anilor 90 si a durat doi ani si jumatate.

Procuratura a cerut intre trei ani si noua luni si opt ani si jumatate inchisoare pentru cei sase manageri acuzati de „evaziune fiscala de proportii, in stil organizat”, respectiv de complicitate la aceasta. In pledoaria sa de lunea trecuta, procurorul general Thomas Gonder s-a referit si la rolul jucat de Deutsche Bank, in caruselul restituirilor necuvenite de TVA. Un purtator de cuvant al Deutsche Bank a declarat insa ca „ancheta interna efectuata de un birou de avocati independent n-a gasit indicii pentru implicarea angajatilor bancii”.

Desi banca nu este acuzata direct in proces, implicarea sa in preluarea certificatelor si punerea la dispozitie de lichiditati ar fi usurat tranzactionarile soldate cu enorma evaziune fiscala. Fara aceasta institutie financiara, „inselaciunile cu drepturile de poluare a aerului n-ar fi fost posibile” a spus Gonder, citat de Süddeutsche Zeitung.

El insa nu a precizat daca va aduce pe banca acuzatilor si pe cei sapte angajati ai Deutsche Bank, luati in vizorul anchetatorilor.

Acuzatii sunt de diferite nationalitati si au varste cuprinse intre 27 si 66 de ani. Este vorba de trei britanici, un francez si doi nemti. Capii afacerii se presupune a fi din Elvetia, Marea Britanie si Emiratele Arabe Unite. In Germania, comertul cu certificate de drepturi asupra emisiilor de CO2 nu este scutit de TVA, fiind analog comertului cu orice alta marfa.

Cel mai tanar dintre acuzati, britanicul Fraz M., pe contul caruia s-au scurs aproape 58 de milioane de euro, a declarant in proces: „La Dubai si Londra era un secret public ca astfel se face evaziune fiscala”. Dupa ce autoritatile britanice au eliberat comertul cu certificate de emisii CO2 de obligativitatea platii de TVA, in Marea Britanie acest business n-ar mai fi fost profitabil. Astfel, el si-a cautat parteneri de afacere in Germania. Si pentru ca sumele sustrase de la fisc sa renteze, a fost nevoie de o importanta cifra de afaceri. „Spre surpriza mea”, a declarat Fraz M., „Deutsche Bank s-a oferit ca partener in afacere”, a declarat tanarul la proces.

Nici banca si nici fiscul n-au pus intrebari referitoare la declaratiile de impozit, a mai explicat el. „Credeam ca poate totusi e legal, chiar daca etic si moral era cu siguranta gresit” a spus inculpatul, care sta de mai bine de un an in arest preventiv. Si ceilalti acuzati au depus, in parte, marturii cuprinzatoare. Este vorba de germanii Björn P. si tatal sau, francezul Claude B. si britanicul Wayne B. Un alt cetatean britanic, Irfa Musa P., ar fi fost mai putin cooperativ, fapt pentru care procurorul ar fi cerut pentru el o condamnare de 8 ani si sase luni. Sentintele urmeaza sa fie pronuntate marti, 21 decembrie.

Un sistem vulnerabil

Uniunea Europeana a introdus comertul cu emisii la inceputul anului 2005, ca instrument de lupta impotriva poluarii si incalzirii globale aferente. Ideea care sta la baza lui este ca fiecare intreprindere are dreptul la o anumita cota de poluare. Daca polueaza mai putin, ea poate vinde din aceste drepturi altor firme, de exemplu la bursele de energie, cum e si European Energy Exchange (EEX) de la Leipzig. Daca are tehnologie invechita si emisiunile de CO2 ridicate, firma trebuie sa cumpere drepturi si astfel cheltuieste in plus.

Ceea ce n-a banuit UE in „modelul de succes” al taxarii si comertului cu emisii de gaze cu efect de sera a fost terenul propice creat pentru escrocherii. La inceputul anului, Comisia Europeana a tras semnalul de alarma si, pentru o vreme, chiar a sistat aceste tranzactionari. Doua milioane de certificate ar fi fost furate in luna ianuarie, doar in cinci zile. Pagubite au fost tari ca Polonia, Cehia, Austria, Estonia si Grecia. Paguba totala a fost evaluata la 28 de milioane de euro. In noiembrie, a fost si randul Romaniei.

Nici Germania nu a fost scutita de atacurile de tip phishing asupra unor firme, carora in numele Biroului German de Emisii (Deutsche Emissionshandelsstelle) li se cereau datele de acces la conturile de drepturi asupra emisiilor CO2. In unele cazuri de frauda depistate in Germania in 2010, s-a suspectat chiar participarea unor angajati ai firmelor, la transferarea drepturilor de emisii pe alte conturi, de unde au fost apoi vandute unor terti.

Politia europeana Europol a evaluat paguba produsa de comertul ilicit cu drepturile asupra emisiunilor de gaze cu efecte de sera. La finele anului 2009, frauda trecea de 5 miliarde de euro. In unele state, inselatoria ar cuprinde pana la 90% din volumul pietei de tranzactionari cu aceste certificate. Europol a creat o comisie de ancheta a cazurilor de criminalitate economica si fiscala din domeniu, de care n-ar fi straine nici pietele de gaz si energie electrica.