Business Report: Tridentul exporturilor romanesti: telefonul, bujia si masina. Ce cumparam; Teapa deceniului in industria auto: Cum a dus Ford cu vorba statul roman; Fotbalul romanesc, in ofsaid financiar

Fotbalul romanesc, in ofsaid financiar. In zonele ceva mai putin spectaculoase ale economiei, o firma cu datorii de cateva ori mai mari decat activele s-ar indrepta rapid spre faliment. In cazul sportului-rege, regulile profitabilitatii par a fi altele. In urma cu circa un an, 173 de cluburi de fotbal din Romania aveau datorii la buget totalizand aproape jumatate de miliard de lei. Doar 21 de echipe nu aveau niciun fel de restante la plata taxelor si impozitelor, dezvaluia presedintele ANAF, Sorin Blejnar. Situatia nu statea grozav nici la nivel continental. Potrivit unui raport al UEFA, 56% din cele 733 de cluburi care activau in prima divizie in cele 53 de campionate afiliate au terminat 2009 cu pierderi. In total, fotbalul european a raportat venituri de 11,7 miliarde de euro si cheltuieli de 12,9 miliarde, deficitul de 1,2 miliarde de euro fiind cu 85% mai mare decat cel inregistrat in anul precedent, scrie Capital.

Teapa deceniului in industria auto: Cum a dus Ford cu vorba statul roman. Romania a oferit americanilor de la Ford un ajutor de stat urias si a garantat un imprumut de aproape jumatate de miliard de euro, bazandu-se pe promisiunile privind lansarea, in 2010, a primului model „made in Romania”. La 4 ani distanta de la acordul cu statul roman, americanii n-au produs niciun singur automobil original la Craiova. „Ford s-a angajat sa produca 300.000 de automobile pe an si produce 20.000 de remorci”, a rabufnit, miercuri, presedintele Traian Basescu, intr-un discurs sustinut la Camera de Comert Romano-Americana. Asta dupa ce Romania a oferit producatorului american un ajutor de stat de 143 milioane de euro (in perioada 2008-2012) si i-a garantat un imprumut de 400 milioane de euro luat de la Banca Europeana de Investitii pentru dezvoltarea uzinei de la Craiova, informeaza DailyBusiness.ro

Autostrada suspendata a lui Oprescu va costa 1,5 miliarde de euro. Cel mai mare proiect de infrastructura din Capitala, asa numita „autostrada suspendata a lui Oprescu” a fost avizat de specialistii Comisiei Tehnice de Urbanism. Inelul median de circulatie sau autostrada suspendata va fi cel mai spectaculos, dar si cel mai scump proiect de infrastructura. Conform studiului de fezabilitate, predat Primariei Capitalei, autostrada suspendata va costa 1,5 miliarde euro, scrie b365.ro. „Autostrada suspendata” va fi mai degraba una subterana. Astfel, in proiectul final au fost pastrate cele doua tuneluri pe sub Herastrau, la care s-au adaugat alte doua, ce vor asigura legatura spre Ploiesti si pe sensul invers dinspre Ploiesti spre Bucuresti. La nodul rutier de la Petricani vor fi construite doua pasaje subterane, unul sub altul, iar in zona Virtutii – Crangasi au fost proiectate alte doua pasaje subterane. Inelul median va avea totusi si pasaje supraterane si poduri, dintre care unele cu adevarat spectaculoase, spun proiectantii. Integral in Capital.

Camera de Comert Americana despre avantajele si dezavantajele competitive ale Romaniei. Cat de mult conteaza cheltuielile de la Sanatate. Romania are 25 de avantaje competitive, 49 de dezavantaje, in timp ce 22 de indicatori de competitivitate sunt neutri, ceea ce arata necesitatea imbunatatirii performantelor nationale, care plaseaza piata locala pe o pozitie inferioara fata de alte sase state din Europa Centrala si de Est, potrivit unui raport realizat de Camera de Comert Americana in Romania (AmCham). „In comparatie cu alte sase tari din Europa Centrala si de Est (Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia si Slovacia) care au fost analizate comparativ in raport, performanta Romaniei este aproape de medie in ceea ce priveste indicatorii generali de competitivitate, administratie publica si infrastructura si sub medie la capitolul resurse umane si politicile fiscale si monetare. Astfel, performanta Romaniei pe ansamblu este intr-un usor dezavantaj competitiv fata de celelalte sase tari analizate”, se arata in raport, dupa cum informeaza Gandul.

Cat mai scade productia de energie hidro. Debitele raurilor si nivelurile lacurilor au ajuns la jumatate fata de normal ca urmare a secetei prelungite. „In cazul unui nivel foarte scazut al fluviului Dunarea, in stricta conformitate cu specificatiile tehnice ale centralei si cu respectarea procedurilor aferente, Nuclearelectrica SA va lua decizia opririi uneia din unitati, sau a ambelor”, spun reprezentantii centralei nuclearelectrice de la Cernavoda. Cu toate acestea, oficialii Nuclearelectrica sustin ca in momentul de fata, CNE Cernavoda functioneaza la parametri normali, asigurandu-se debitul de apa de racire necesar, anunta Romania Libera.

Criza euro compromite valutele est-europene. Economiile est-europene inca nu au simtit cu adevarat efectele crizei care ameninta sa arunce UE iar in recesiune, insa consecintele vor fi din ce in ce mai vizibile anul viitor, avertizeaza economistii grupului Deutsche Bank, cea mai mare banca germana. In ghidul de investitii pentru 2012, acestia isi sfatuiesc clientii sa parieze pe deprecierea monedelor est-europene, care vor fi afectate de criza euro. Nemtii invoca exemplul zlotului polonez si al forintului maghiar care, in trecut, au dovedit ca pierd din valoare mai rapid decat o face moneda euro in perioade de stres in Europa. Totodata, economistii Deutsche Bank recomanda si pariuri pe aprecierea sechelului israelian si a randului sud-african, care au tendinta sa evolueze invers fata de Europa, scrie Adevarul.

Solutiile investitorilor pentru salvarea bursei. Dezvoltarea pietei de capital depinde de privatizarea companiilor prin listarea pe bursa si de majorarea pragului de detinere la SIF-uri, de la 1% la 5%, au declarat ieri mai multi investitori, in cadrul unei conferinte de presa. Adrian Tanase, Directorul General „ING Investment Management”, este de parere ca piata de capital, desi are un rol foarte important, sufera de anumite limitari. Domnia sa este de parere ca, in acest moment, sunt putine companii in care se poate investi, toate comunitatile manageriale asteptand ca statul sa duca la bun sfarsit listarea pachetelor de actiuni, convenita cu Fondul Monetar International. „Privatizarea companiilor pe bursa reprezinta un prim pas in a crea o masa de instrumente in care sa se poata investi”, a spus Adrian Tanase. Continuarea pe Bursa.ro

Tridentul exporturilor romanesti: telefonul, bujia si masina. Ce cumparam. Telefonul mobil este, in continuare, cel mai bine vandut produs al Romaniei in primele opt luni ale acestui an, potrivit ultimelor date diseminate de Statistica. Inca din ultimul trimestru al anului trecut telefoanele mobile au urcat pe primul loc in topul exporturilor romanesti, pozitia fiind datorata fabricii Nokia de la Jucu care nu va mai produce, insa, de anul viitor. Telefoanele, in mare parte fabricate de Nokia, s-au vandut de 1,22 miliarde de euro, fiind urmate de bujii cu 1,09 miliarde de euro. Pe locul trei in topul produselor de export se afla autovehicule diesel care s-au vandut de 921 milioane de euro. Precizam ca in top 10 produse la export, stabilit de Statistica, nu intra insa si exporturile de autovehicule cu motoare pe benzina. Integral in Money.ro

Sistemul de carduri, in alerta. O suspiciune de frauda i-a incins pe bancheri, care au decis sa blocheze cardurile clientilor si sa le reemita, chiar inainte de varful cumparaturilor de sarbatori. CEC Bank a anuntat, printr-un comunicat, ca a primit sesizari oficiale conform carora informatiile aferente unui numar de carduri emise de institutii financiare din tara noastra si din strainatate au fost posibil compromise la nivelul unei baze de date internationale. Pe internet, a circulat informatia, ca ar fi vorba despre un numar total de 17.000 de carduri blocate, scrie Bursa.ro

Guvernul vrea sa dezvolte piata de capital, dar nu a invat nimic din ce au cerut investitorii la Petrom: Nu va oferi un discount special micilor investitori la vanzarile pe Bursa. Vanzarile de actiuni la companiile de stat anuntate de Guvern au ca obiectiv si cresterea numarului de investitori romani, dar autoritatile au dat azi o lovitura puternica celor care sperau ca statul a invat dupa esecul ofertei Petrom ca trebuie sa ofere micilor investitori un discount atractiv pentru ca acestia sa fie interesati sa subscrie. Oferta de la Petrom, cea mai mare companie romaneasca, care trebuia sa fie un magnet pentru romani, in conditiile in care face profit in special din scumpirea pretului benzinei, a fost complet neinteresanta pentru micii investitori, in conditiile in care statul a scos la vanzare actiunile cu un discount de doar 3% fata de pretul de la Bursa. Acum, noul sef al Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), Florin Vladan, spune ca statul nu va face nici o diferenta intre marii investitori si micii investitori nici la celelalte oferte pe care le va aduce pe Bursa, anunta EconomicTimes.ro