Ce înseamnă haosul din Finanțe: La Fondul de tranziție nu s-au strâns bani pentru plata facturilor/ Secretar de stat: Nu se mai plătesc acele supraimpozite și nu înțeleg de ce
Fondul de tranziție din care trebuiau plătiți furnizorii de energie pentru schemele de plafonare a prețurilor nu are bani. Prin proiectul Ordonanței austerității se dorește ca Ministerele Muncii și Energiei să plătească facturile, dar Virgil Popescu (ministrul Energiei) a spus într-un document că nu are bani.
Un secretar de stat din Ministerul Finanțelor, Daniela Pescaru, a spus că ea a avertizat politicul de la început cu privire la fondul de tranziție, dar nu a fost ascultată.
Sumele din Fondul de tranziție sunt mici / Ministerul Energiei e posibil să primescă bani în august
„Compensarea prețului la energie se face prin acel Fond de tranziție care se alimentează prin supraimpozitul reglementat prin Ordonanța 27. În practică, în ultimele luni am constatat că sumele încasate în acel fond sunt mai mici decât necesarul de plată solicitat de furnizorii de energie”, a spus Pescaru, în cadrul ședinței Consiliului Economic și Social (CES).
- „Noi nu putem modifica bugetul până la prima rectificare bugetară care, de regulă, are loc în luna august. Nu avem un mecanism bugetar să majorăm cumva fondurile pentru acest Fond de tranziție”.
„Atunci am băgat o reglementare (în proiectul Ordonanței austerității n.r.) ca ordonatorii (Ministerul Muncii și Energiei) să poată să achite și din bugetul aprobat aceste sume. Da, aceste ministere pot să spună că nu au fondurile necesare, dar noi vom completa la rectificare”, a afirmat ea.
- În august o să gândim o soluție să putem să majorăm bugete pentru compensarea acestor facturi.
Ministerul Finanțelor a văzut observațiile Ministerului Energiei
Alina Vereha, membru CES, a atras atenția că resursele financiare nu sunt indicate de ordonanță ca valoare pentru plata furnizorilor de energie.
„În avizul Ministerului Energiei scrie negru pe alb că nu sunt alte resurse identificate în bugetul ministerului și că are de plătit 1,3 miliarde lei”, a spus ea.
La rândul ei, Daniela Pescaru a precizat că această soluție, într-adevăr, este una de compromis.
„Avem varianta să eliminăm cu totul această prevedere. Până acum nu am avut temei legal să plătim de la bugetul de stat aceste sume. Potrivit ordonanței, se plătesc din Fondul de tranziție unde nu s-au strâns bani”, a spus secretarul de stat.
- „Neavând temei legal, nu am putut să prindem în bugetul ministereleor sume cu această destinație”.
„Dacă ministerele identifică economii… sau pot să nu identifice. Pot să plătească din creditele pe care le au chiar și pentru alte acțiuni, dar care sunt programate la plată în trimestrul IV, astfel încât noi, prin rectificarea din august să reușim să acoperim această gaură produsă de plata acestor compensări”, a precizat Pescaru.
Ea a atras atenția că le-a făcut Ministerul Energiei observații, deși este coinițiator.
„Altă soluție noi nu avem până la rectificare”, a arătat ea.
Fondul de rezervă bugetară… și el este sărac
„Orice modificare de buget, cu excepția majorărilor de bugete din Fondul de rezervă bugetară, care se utilizează pentru acțiuni noi, urgențe, neprevăzute. Aceste cheltuieli nu sunt nici noi și nici neprevăzute. Oricum, în fondul de rezervă nu avem decât vreo 200 milioane. Tot n-ar putea (să dea bani n.r.)”, a afirmat Pescaru.
- „S-au colectat bani puțini (la Fondul de tranziție n.r.). Nu se mai plătesc acele supraimpozite și nu înțeleg de ce, că prețurile sunt destul de mari”.
Alina Vereha i-a explicat că prețurile au scăzut în piață destul de mult, iar producătorii nu mai pot plăti taxele prevăzute în lege pentru că nu se mai aplică la aceeași bază de impozitare.
„Energia electrică se dă la preț reglementat către furnizare pentru alimentare la populație și companii, iar impozitul se aplică la o sumă mai mică. De aceea și colectarea e mai mică. E un mecanism care a funcționat până la un moment dat. Trebuie găsită altă soluție. Îngrijorarea noastră este legată de presiunea pe care o avem pe cash flow”, a afirmat Vehera.
Daniela Pescaru a spus că ea, personal, a fost împotriva creării acestui fond de tranziție.
„Mă gândeam la acest lucru, dar decizia s-a luat… și din păcate nu ne-a ajutat”, conchide Pescaru.
Concordia: O serie de măsuri nu sunt fundamentate în Ordonanță
„Observăm că există o serie de măsuri care nu sunt fundamentate”, spune Confederația Patronală Concordia.
Aceasta identifică o problemă serioasă în ceea ce privește securitatea și sustenabilitatea energetică națională.
“În forma actuală, proiectul poate să genereze probleme grave în domeniul furnizării de energie, prin neacoperirea necesarului de finanțare, cu risc de a nu mai putea fi susținute plățile pe lanțul de aprovizionare, către producție, transport și distribuție”, spune organizația.
Proiectul nu identifică sursele din care statul va realiza decontarea furnizorilor de energie de acum înainte.
“În momentul de față, potrivit schemei de finanțare asumate de Guvern în 2021, pentru decontarea sumelor plătite de ei în avans, furnizorii comunică cifrele către ANRE care, în urma verificărilor, le înaintează către Ministerul Energiei, pentru consumatori non-casnici, respectiv Ministerului Muncii, pentru cei casnici”, menționează sursa citată.
Proiectul menționează că aceste două instituții care achită furnizorilor banii plătiți în avans pot efectua plățile datorate din alte linii bugetare.
Problema principală este că aceste linii bugetare suplimentare nu sunt identificate în proiect și sunt, în realitate, inexistente.
„Nu sunt indicate economii bugetare sau linii supradimensionate aflate la dispoziția niciunuia dintre cele două ministere, în acest sens”, spune Concordia.
Concordia atrage atenția asupra avizului Ministerului Energiei aferent proiectului, prin care acesta semnalează că nu dispune de resurse financiare pentru implementarea prevederilor Ordonanței.
- În momentul de față, așa cum menționează și avizul, Ministerul are datorii restante față de furnizori, în contul schemei de compensare, de 1.338.151 de lei, în condițiile în care oricum, furnizorii de energie înregistrează o întârziere la plată, în medie, de trei-patru luni, ultima raportare a ANRE fiind la nivelul lunii decembrie 2022.
“Există un risc ridicat pentru securitatea alimentării cu energie, în condițiile în care Guvernul intenționează să își asume o serie de măsuri despre care Ministerul Energiei declară ca nu le poate pune în aplicare”, se arată în punctul de vedere al Concordia.
- Promovarea proiectului de OUG în forma actuală, fără identificarea unor surse realiste de finanțare pentru decontarea schemelor de compensare, prezintă riscuri semnificative și poate conduce la blocaje în sectorul energetic. Este necesară identificarea unor soluții viabile pentru alocarea/suplimentarea în mod adecvat a bugetului Ministerelor care asigură decontarea acestor plăți.
INTERVIURILE HotNews.ro