Supraimpozitarea și impozitul progresiv, două teme false de dezbatere ale momentului. Cum poate fi corectat dezechilibrul bugetar
Supraimpozitarea salariilor ”mari” este o temă falsă ca, de altfel, întreaga discuție despre impozitarea progresivă. În primul rând, supraimpozitarea vehiculată nu are sens economic sau social: nu ar aduce încasări la buget care să rezolve măcar parțial situația dificilă a deficitului și nici nu ar genera echitate între contribuabili, atâta timp cât este pus arbitrar un prag fără nicio modelare economică pentru a-l justifica. În al doilea rând impozitarea progresivă nu poate fi introdusă în viitorul apropiat fără o reformă solidă a administrației fiscale care, în condițiile actuale, nu este pregătită să gestioneze milioane de declarații și nici fără un studiu care să indice variantele optime de impozitare pentru economia locală. Așa cum mediul de afaceri a susținut repetat, fără o analiză temeinică a sistemului fiscal, fără o reformă serioasă și fără implementarea de tehnologie în administrarea fiscală, schimbările în fiscalitate nu vor aduce beneficii.
Orice dezbatere despre o viitoare modificare a fiscalității din România ar trebui să aibă în vedere aceste scopuri: creșterea echității fiscale și a încasărilor bugetare prin reformarea administrației fiscale și analiza legislației pentru a mări baza de impozitare. Însă aceste lucruri sunt cunoscute la nivel guvernamental, ele fiind incluse în PNRR la capitolul reforma fiscală, unde sunt prevăzute etape și jaloane de îndeplinit.
Unul dintre pașii asumați prin PNRR este o analiză a sistemului fiscal realizată de Banca Mondială (BM). Raportul întocmit de instituția internațională urmează să fie utilizat în deciziile de politică fiscal bugetară, întrucât PNRR nu conține măsurile concrete pe care le va lua guvernul, ci obiectivul pe care trebuie să-l atingă, respectiv majorarea veniturilor bugetare cu 3 puncte procentuale din PIB până în 2026 prin reforma sistemului fiscal. Ce prevede însă PNRR este termenul până la care BM avea de transmis documentul de analiză autorităților române, termen care s-a împlinit încă de la finalul anului trecut. Ne aflăm la patru luni distanță, iar raportul nu a fost publicat oficial, dar a apărut în presă fără să fie negat de autorități.
Citește mai mult pe blogul PwC România
Articol semnat de Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România
Articol susținut de PwC România