Termenul de "relatii publice" (PR) discrediteaza profesia – studiu

Termenul de „relatii publice” (PR) discrediteaza profesia, potrivit opiniei a 42% dintre cei 2.209 participanti la studiul European Communication Monitor 2011, care analizeaza situatia relatiilor publice in 43 de tari, transmite Mediafax.

Rezultatele noii editii a studiului European Communication Monitor – cel mai amplu realizat in domeniul relatiilor publice si al managementului comunicarii din lume -, date publicitatii de Asociatia Europeana de Cercetare si Educatie in Relatii Publice (EUPRERA) si de Asociatia Europeana a Directorilor de Comunicare (EACD) arata ca majoritatea specialistilor in comunicare au o gama larga de responsabilitati si acces direct la top management.

In ceea ce priveste credibilitatea serviciilor de relatiilor publice, 42% dintre participantii la studiu considera ca termenul de „relatii publice” (PR) discrediteaza profesia. Motivul ar putea fi imaginea proasta a termenului in mass-media – aproape jumatate dintre specialistii in comunicare mentioneaza conotatii negative ale perceptiei PR-ului in mass-media. Drept consecinta, multi participanti la studiu prefera denumiri alternative, cum ar fi „comunicare corporativa” (68%), „comunicare strategica” (61%) si „managementul comunicarii” (56%).

De asemenea, privind statutul departamentelor de comunicare, studiul dezvaluie ca, in Europa, puterea de influenta a functiei de comunicare a crescut: in trei din patru organizatii este luata in serios de catre top management si are sanse sa joace un rol in planificarea strategiilor organizationale. Specialistii in comunicare au acces la top management, 18% dintre acestia fiind membri in consiliul de administratie si 60% fiind direct subordonati directorului executiv. Dar aceasta putere ierarhica nu se reflecta neaparat si in relatiile cu celelalte functii din organizatie: colaborarea cu departamentele strategice interne este mai degraba insuficienta si doar o mica parte (48%) a specialistilor in comunicare considera ca departamentul lor produce active financiare pentru organizatie. Cu toate acestea, functia comunicarii a trecut dincolo de simpla gestionare a relatiilor cu mass-media: in opt din zece organizatii, departamentul de comunicare este responsabil de comunicarea cu o gama larga de audiente cheie, cum ar fi mass-media, consumatorii, angajatii, investitorii sau politicienii.

La capitolul aspecte strategice si incredere, studiul identifica doua aspecte principale relevante pentru urmatorii ani: adaptarea la evolutia digitala si la reteaua de socializare ramane cel mai important aspect conform unui procent de 55% dintre specialistii in comunicare. Totodata, 44% dintre acestia au identificat „corelarea eforturilor de comunicare cu obiectivele de afaceri” ca fiind o provocare constanta pentru functia de comunicare. „Consolidarea si mentinerea nivelului de incredere” a pierdut teren ca subiect de mare interes pentru practicienii din domeniul comunicarii, dar trebuie remarcat faptul ca 93% sustin ca vor sa imbunatateasca nivelul de incredere in organizatie si/sau marcile acesteia, nu in lideri sau in afaceri in general.

Privind dezvoltarea disciplinelor si a canalelor de comunicare, studiul arata ca rolul principal este detinut de comunicarea corporativa, urmata de marketing si comunicarea pentru consumatori. Se preconizeaza ca instrumentele online vor avea intaietate in mix-ul de medii folosit in managementul comunicarii in viitorul apropiat. Cu toate acestea, o analiza longitudinala arata ca specialistii au tendinta de a supraestima dezvoltarea disciplinelor si in special a canalelor online.