Vineri au loc noi alegeri pentru trei locuri in CSM / Cea mai interesanta disputa, la ICCJ: Pivniceru, Bordea si Barsan

Vineri, pe 24 iunie, au loc alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe locurile lasate libere de Lidia Barbulescu, Dan Lupascu si Dan Chiujdea. Alegerile se vor desfasura la nivelul curtilor de apel, a parchetelor de pe langa judecatorii si la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). Aici, la curtea suprema, batalia se da intre judecatoarea Mona Pivniceru, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatorul Adrian Bordea, un nume implicat in mai multe dosare si care a detinut cel mai scurt interimat din istorie la ICCJ si judecatoarea Gabriela Barsan, magistratul care a decis in ’93 desfiintarea Partidului Comunist.

In conditiile in care in ultima luna au fost validati de catre Senat si cei doi reprezentanti ai societatii civile in CSM, alegerile a inca trei membri inseamna o schimbare destul de mare a componentei Consiliului.

La inceputul anului CSM-ul era format din 14 membri, fapt pentru care s-a emis si o Ordonanta de Urgenta pentru a miscora temporar cvorumul la 14 in loc de 15 membri. Intre timp au fost numiti doi reprezentanti ai societatii civile si vor fi alesi trei noi membri din randul magistratilor. Asadar, vorbim de 5 noi membri, un numar suficient de mare care poate sa influenteze deciziile si proiectele adoptate de Consiliu.

Cele trei locuri de membru CSM care se pun la bataie vineri sunt cele lasate libere de Lidia Barbulescu, Dan Lupascu si Dan Chiujdea, invalidati la CSM de Curtea Constitutionala la inceputul acestui an, pe motiv ca au incalcat legea atunci cand au candidat pentru un al doilea mandat de membru al Consiliului.

CSM a decis reluarea intregii proceduri de alegeri de la etapa initierii si pregatirii pentru cele trei posturi, respectiv un post la Inalta ICCJ, un post la curtile de apel si un post la parchetele de pe langa judecatorii.

Pe cele trei locuri vacante in CSM vor candida la alegerile din 24 iunie 2011 urmatorii:

Candidatii pentru curtile de apel:

• Dana Cristina Garbovan, judecator Curtea de Apel Cluj,
• Alina Nicoleta Ghica, judecator Curtea de Apel Bucuresti,
• Mihai Viorel Tudoran, judecator Curtea de Apel Ploiesti.

Candidatii pentru parchetele de pe langa judecatorii:

• Florentina Gavadia, Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 6 ,
• Claudiu Constantin Sandu, Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov,
• Otilia Iolanda Elena Miclosina, Parchetul de pe langa Judecatoria Resita
• Ionel Dorel Motiu, Parchetul de pe langa Judecatoria Marghita,
• Alexe Scurtu, Parchetul de pe langa Judecatoria Gaesti.

Cea mai interesanta lupta se va duce la nivelul curtii supreme. La ICCJ, pentru locul in CSM, se vor lupta magistratii Gabriela Barsan (presedintele Sectiei de Contencios Administrativ), Mona Pivniceru (judecator la ICCJ si presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania) si Adrian Bordea (presedinte Sectia Comerciala). Despre cei trei magistrati puteti citi mai multe in cele ce urmeaza.

Adrian Bordea – De la implicarea numelui in mai multe dosare, la cel mai scurt interimat la ICCJ

Adrian Bordea are 31 de ani in magistratura. Judecatorul Bordea a inceput cariera de magistrat in 1980 la Judecatoria Targoviste. A promovat la Tribunalul Dambovita in 1993 si a fost, rand pe rand, presedinte de sectie si apoi presedinte al instantei in perioada 1994 – 2001. In 2001 a fost numit judecator la Curtea Suprema, la Sectia comerciala, a carui presedinte a devenit din anul 2010.

Adrian Bordea

Foto: Agerpres

Presa a relatat pe larg in anii 2000 despre dosarele judecate de Adrian Bordea. O investigatie a EVZ.ro arata ca Adrian Bordea a fost pus in atentia inspectiei judiciare CSM in cazul eliberarii din arest a generalului SRI Ovidiu Soare si a colonelului Gheorghe Dumitrache, anchetati intr-un dosar de coruptie. Presa a notat ca magistratul a decis eliberarea celor doi intr-un dosar in care era si el cercetat.

In septembrie 2005, judecatorul Adrian Bordea a fost audiat de procurorii DNA in legatura cu un presupus trafic de influenta pe care l-ar fi comis in 1998, cand era presedinte al Tribunalului Targoviste, la cererea ofiterilor SRI anchetati astazi pentru fapte de coruptie. Detalii despre acest caz aici.

Despre cazul de coruptie in care a fost implicat Adrian Bordea presa a relatat pe larg aici.

Cu toate acestea, inspectia CSM a decis ca judecatorul nu a gresit in nici un fel si nu a dispus nici un fel de sanctiune. In 2006, EVZ.ro mai nota si urmatoarele: „Judecatorul Adrian Bordea de la ICCJ este fiul generalului de securitate Aron Bordea. Surse din SRI au confirmat pentru EVZ ca, inainte de 1989, generalul Aron Bordea a fost seful coloneilor prahoveni Gheorghe Dumitrache, Corneliu Paltanea si Daniel Bucur, cercetati pentru fapte de coruptie”.

Potrivit unui articol din 2006 din Romania Libera, Adrian Bordea „este nepotul generalului de Securitate Aron Bordea, acuzat oficial de CNSAS ca a facut politie politica. Surse din SRI Prahova sustin ca generalul de Securitate a fost inainte de 1989 seful ofiterilor SRI arestati pentru fapte de coruptie. De asemenea, se spune ca Aron Bordea, unchiul judecatorului aflat astazi la Curtea Suprema, detine foarte multe informatii de politie politica facute de catre magistrati (judecatori si procurori), unii dintre ei fiind chiar membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (n.r. fostul CSM) deoarece Bordea a fost seful Directiei I a Securitatii statului, care se ocupa, intre altele, de racolari de colaboratori, informatori, agenti, rezidenti etc. Desigur, rudele ti le da Dumnezeu si fiecare raspunde pentru faptele sale. Din declaratia de avere rezulta ca nepotul fostului securist este unul dintre cei mai bogati judecatori din Romania. Judecatorul detine terenuri intravilane, forestiere de zeci de mii de metri patrati, aproape toate mostenite. De asemenea, are un apartament, o casa de locuit, un Mercedes si actiuni la o fabrica de alcool.”

Cum a fost Adrian Bordea presedinte al ICCJ pentru cateva ore

Judecatorul Adrian Bordea a fost delegat pe 16 septembrie 2010 de Sectia pentru judecatori a CSM sa ocupe interimar functia de presedinte al ICCJ. Detalii aici: Judecatorul Adrian Bordea desemnat pentru al III-lea interimat la sefia Curtii Supreme. Cine este magistratul care va judeca marile dosare de coruptie si cat de importanta este functia de presedinte ICCJ

Delegarea lui Bordea s-a facut dupa ce functia de presedinte al instantei supreme a ramas vacanta in 15 septembrie 2009 ca urmare a pensionarii lui Nicolae Popa, iar interimatul sefiei ICCJ, asigurat de Lidia Barbulescu, expirase pe 15 septembrie.

A fost cel mai scurt interimat din istoria ICCJ. Dupa numirea lui Adrian Bordea in functia de presedinte al ICCJ, in decurs de cateva ore, Presedintele Traian Basescu a semnat decretele de numire a Liviei Doina Stanciu in functia de presedinte al ICCJ si a lui Adrian Bordea in functia de presedinte al Sectiei comerciale a ICCJ. (Detalii aici.)

Potrivit luju.ro, „candidatura la CSM a judecatorului Adrian Bordea, presedintele Sectiei Comerciale a Inaltei Curti, a declansat furia revolutionarilor din judetul Dambovita, judet in care magistratul in cauza a fost presedinte al tribunalului pana in anul 2001″. Astfel, revolutionarii „califica candidatura judecatorului Adrian Bordea, la CSM, drept „imorala si extrem de periculoasa” si ameninta cu proteste la Strasbourg si Bruxelles”.

Luju.ro mai scrie ca „Adrian Bordea, impreuna cu alti judecatori, dar si cu oameni cu diverse functii in SRI si Politie, au fost cercetati de DNA ca urmare a mai multor plangeri depuse direct de un anume Virgil Paun, (…) condamnat in 1985 la inchisoare pentru delapidare, condamnare pronuntata de Judecatoria Targoviste, de un complet din care, potrivit informatiilor noastre, facea parte si judecatorul Adrian Bordea. (…) procurorul DNA Oana Camelia Dragomir, de la DNA, prin rezolutia data in 10 noiembrie 2010, a dispus neinceperea urmaririi penale fata de judecatorul Adrian Bordea, constatand ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale vreunei infractiuni reclamate si ca a intervenit si prescriptia”. Mai multe detalii aici.

Mona Pivniceru – presedintele AMR care s-a luat la harta cu Basescu

Mona Pivniceru este judecator 22 de ani. Este nascuta la Husi si a urmat cursurile Facultatii de Drept din Iasi – promotia 1982. Are doua titluri de doctor in Drept si autor a peste 40 de lucrari si 60 de studii de Drept. Din anul 2009 este presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR). A fost numita la Inalta Curte in 2010, dupa ce de-a lungul timpului a fost judecator, pe rand, la Judecatoria, Tribunalul si Curtea de Apel Iasi.

Mona Pivniceru

Foto: Agerpres

Mona Pivniceru a devenit celebra pentru disputa verbala pe care a avut-o in 2009 cu presedintele Traian Basescu la o sedinta a CSM. Presedintele AMR i-a reprosat presedintelui ca a venit la CSM cu o opinie deja facuta, referitoare la protestele magistratilor din acea perioada, si i-a cerut sa-i asculte solicitarile.

„Va ascult la televizor, cum apareti la televizor ma uit la dumneavoastra ca la Dumnezeu. Stiu ce ganditi. N-as vrea sa intru cu dumneavoastra in niciun fel de disputa. Am venit in baza dreptului constitutional de a fi la CSM, v-am exprimat niste puncte de vedere, dumneavoastra faceti ce vreti cu ele”, i-a replicat Basescu. Citeste despre disputa dintre presedintele Basescu si Mona Pivniceru aici.

In martie 2010, AMR, prin vocea presedintelui Mona Pivniceru, a intrat in conflict deschis cu fostul CSM. AMR a contestat si a cerut anularea alegerii presedintelui si vicepresedintelui Consiliului, Florica Bejinariu, respectiv, Gratiana Isac. AMR a considerat ca alegerea presedintelui CSM a fost viciata si ca Florica Bejinariu este lipsita de probitate morala deoarece asupra sa planeaza suspiciuni, confirmate prin acte oficiale, cu privire la calitatea de colaborator al fostei Securitati. (Detalii mai multe aici)

In aprilie 2010, Mona Pivniceru declara in cadrul unui dezbateri la CSM pe tema proiectului legii unitare a pensiilor, ca magistratii ar trebui sa militeze pentru a fi inlaturata interdictia de a desfasura activitati economice si astfel nu ar mai fi nevoiti sa ceara pensie de serviciu. (Citeste si: Mona Pivniceru: Magistratii ar trebui sa aiba libertatea de a desfasura activitati economice)

S-a abtinut in cazul Voicu pe motiv ca este prietena cu familia judecatorului Costiniu

Tot in aprilie 2010, Mona Pivniceru, judecator la Sectia civila a ICCJ, a formulat o cerere de abtinere in procesul privind arestarea lui Catalin Voicu motivand ca se afla intr-o relatie de prietenie cu familia judecatorului Florin Costiniu, implicat si el in caz. Detalii aici.

La inceputul anului, revista Kamikaze scria ca Mona Pivniceru locuieste intr-un imobil din zona Kiseleff – 1 mai, inchiriat de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei de la RAAPPS cu aproape 3.000 de euro lunar.

Potrivit declaratiei sale de avere, judecatorul de la Sectia Civila din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu detine locuinta personala in Bucuresti. Reporterii Kamikaze relateaza ca Pivniceru locuieste intr-un imobil de 300 de metri patrati, de pe strada Eliza Leonida Zamfirescu, care apartine sefului Camerei de Comert, avocatul iesean Mihail Vlasov.

Potrivit sursei citate, Mihail Vlasov este membru al PNL. In 2008, a fost, pentru citeva luni, deputat, dar la alegerile din toamna aceluiasi an nu a mai prins inca un mandat. Seful Camerei de Comert si Industrie a Romaniei este socrul lui Cristian David, fostul ministru PNL de Interne intre 2007 si 2008.

Despre raspunderea materiala a judecatorilor: „E doar o chestiune de imagine”

In legatura cu discutiile din ultima perioada privind raspunderea materiala a judecatorilor, Mona Pivniceru s-a aratat de parere ca aceasta idee este o „chestiune de imagine”. Mona Pivniceru sustine ca „nimeni nu este interesat de mecanismul juridic. Toata lumea vorbeste despre raspunderea magistratilor, dar in realitate toti se gandesc la sanctiunea care ar putea fi aplicata judecatorului”.

Presedintele AMR a mai afirmat ca „este un neadevar ca judecatorii din Romania sunt refractari la raspundere. Proiectul de lege privitor la raspunderea magistratilor a fost facut de Asociatia Magistratilor din Romania, in colaborare cu UNJR. Discutia s-a blocat la mecanismul in virtutea caruia judecatorul poate fi expus raspunderii materiale. In opinia mea, se doreste ca judecatorul sa raspunda pentru orice hotarare pe care o da. Se vrea sacrificat judecatorul pentru imaginea publica. Raspunderea materiala a judecatorilor e doar o chestiune de imagine”. Despre discutiile privind raspunderea materiala a magistratilor puteti citi mai multe aici.

Gabriela Barsan, judecatoarea care a desfiintat PCR-ul

Judecatoarea Gabriela Victoria Birsan, presedinta Sectiei de Contencios-administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Si-a inceput cariera de magistrat in februarie 1980 ca judecator la Judecatoria Sectorului 6, a trecut apoi timp de 10 ani la Judecatoria Sectorului 1, Dupa 1990 a fost promovata vicepresedinte la Judecatoria Sectorului 6, iar apoi la Tribunalul Municipiului Bucuresti.

Potrivit Lumea Justitiei, „la 1 iulie 1993 a fost promovata judecator la nou infiintata Curte de Apel Bucuresti unde, in scurt timp, a devenit inspector si a raspuns de activitatea instantelor judecatoresti din raza Curtii. Ca inspector a raspuns si de inregistrarea partidelor politice din Romania, putini fiind cei care cunosc faptul ca Victoria Birsan a decis desfiintarea Partidului Comunist Roman. A promovat ulterior ca judecator la Curtea Suprema de Justitie, la 29 februarie 2000 (in urma cu 11 ani). Din anul 2005 a fost numita presedinte al Sectiei de contencios-administrativ a ICCJ”.

Gabriela Barsan este sotia profesorului Corneliu Barsan – judecatorul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Potrivit adevarul.ro, Gabriela Barsan este „magistratul care a acordat primele daune morale pentru arestarile nelegale din timpul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990”.

In 2009, Gabriela Barsan a candidat si pentru presedintia ICCJ, insa CSM-ul de atunci a desemnat-o pe Lidia Barbulescu pentru functia amintita.

Gabriela Barsan a mai participat la alegerile pentru CSM si in 2010 cand a pierdut cu 51 de voturi in fata Lidiei Barbulescu (69 voturi) si Mircea Aron (62 de voturi).

Numele Gabrielei Barsan apare in scandalul arestarii senatorului PSD Catalin Voicu (Vezi aici si aici), insa DNA a precizat ca „doamna judecator Gabriela-Victoria Birsan nu face subiectul vreunei cercetari penale, nu este invinuita de comiterea vreunei infractiuni si nu figureaza nici in calitate de martor in vreo cauza penala”. (Sursa)

Despre Gabriela Barsan, luju.ro a scris ca „sefa Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal este magistratul care a intrat in cele mai putine sedinte de judecata, din 2007 si pana in prezent, si judecatorul care a solutionat cele mai putine dosare, dintre toti sefii de sectie de la instanta suprema„. Astfel, potrivit sursei citate, in perioada 2007 si o parte din 2010, judecatoarea Barsan ar fi rezolvat 400 de cazuri, in timp ce ex-judecatorul Florin Costiniu ar fi solutionat 3090 de dosare.

Componenta CSM – schimbare majora fata de inceputul anului

Componenta Consiliului Superior al Magistraturii s-a tot modificat de la inceputul anului si pana in prezent de mai multe ori.

Corina Dumitrescu si Georgiana Iorgulescu

Foto: Colaj foto

Alaturi de cei trei magistrati invalidati de CCR si Victor Alistar a fost invalidat ca reprezentant al societatii civile in Consiliu. Decizia a insemnat si retrimiterea in Senat pentru revalidare a candidaturii Corinei Dumitrescu, sotia deputatului PSD Cristian Dumitrescu, validata in prima instanta de camera superioara a parlamentului.

Validarea Corinei Dumitrescu s-a amanat in repetate randuri, iar in cele din urma aceasta a fost validata la inceputul lunii iunie dupa o sedinta cu cantec. Mai multe puteti citi aici: Senat: Corina Dumitrescu a fost validata in functia de reprezentant al societatii civile in CSM. Sedinta de plen a fost suspendata din lipsa de cvorum

Miercuri, pe 22 iunie, Senatul a hotarat si in cazul celui de-al doilea reprezentant al societatii civile in CSM, numind-o pe Georgiana Iorgulescu in locul lasat liber de Victor Alistar. Mai multe puteti citi aici: Georgiana Iorgulescu a fost validata de catre Senat ca reprezentant al societatii civile in CSM