Disputa pe teme religioase in jurul unei intrebari de la Recensamantul 2011. O asociatie sustine ca intrebarea "induce ideea ca cineva ar trebui sa aiba o optiune religioasa" si neglijeaza publicul ateu

„Recensamantul populatiei va furniza date despre societatea romaneasca pe care, 10 ani de aici inainte, se vor cladi toate politicile publice din Romania”. Declaratia a fost facuta de sociologul Alfred Bulai, care a precizat miercuri, in cadrul unei conferinte de presa, ca publicul trebuie sa stie ca este in interesul sau sa raspunda corect la toate intrebarile. Pe de alta parte, vicepresedintele Asociatiei Secular-Umaniste (ASUR), Toma Patrascu, sustine ca datele stranse din celelalte recensaminte privind structura religioasa a populatiei nu sunt corecte.

Si la recensamantul care se va desfasura in perioada 22-31 octombrie, intrebarea referitoare la religie („Carei religii considera persoana ca ii apartine?„) „induce ideea ca cineva ar trebui sa aiba o optiune religioasa” si neglijeaza publicul ateu, avertizeaza Patrascu. Potrivit acestuia, obiectivul il reprezinta justificarea politicilor de finantare a cultelor, iar „Biserica Ortodoxa Romana este evident principala primitoare de fonduri”.

Alexandru Toma Patrascu, vicepresedinte ASUR: Recensamantul 2002 a fost folosit pentru justificarea politicilor guvernamentale de finantare a cultelor religioase. BOR este evident principala primitoare de fonduri

Toma Patrascu

Foto: Agerpres

Potrivit datelor prezentate de Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR), rezultatele oficiale ale recensamantului din 1992 indica o proportie de 0,15% a celor care se declara atei sau nereligiosi. Un an mai tarziu, European Values Survey anunta ca proportia ateilor din Romania este de 11%. La recensamantul din 2002, datele arata ca 0,1% dintre persoane erau nereligioase sau/si atee, in timp ce European Values Survey din 1999 are ca rezultat 8,4% atei, iar World Values Survey (2005) – 4,5% atei.

„Atunci ne punem intrebarea: de unde aceste diferente? (…) Datele de la recensamantul din 2002 au fost folosite in mod constant pentru a justifica politicile guvernamentale, indiferent de culoarea guvernului, de a finanta cultele religioase. Aceasta finantare, de obicei, se practica proportional cu cifrele rezultate in urma recensamintelor. Drept urmare, Biserica Ortodoxa Romana este evident principala primitoare de fonduri”, a declarat Alexandru Toma Patrascu.

In acest context, Asociatia Secular-Umanista acuza Guvernul si BOR ca au folosit datele recensamintelor „pentru a justifica o gama larga de actiuni la nivel guvernamental sau local, precum:

alocarea de fonduri de la bugetul de stat si din bugetele locale pentru cultele religioase
subventionarea preferentiala a BOR
instaurarea obligativitatii de facto a studierii religiei in scoli, saptamana de saptamana, din clasa I si pana in clasa a XII-a
introducerea de preoti, platiti de la buget, in diferite structuri bugetare: preoti din scoli, spitale, unitati militare, penitenciare etc.
variatele tentative de a transfera o parte a serviciilor de asistenta sociala in administrarea cultelor, dar cu finantare de la stat”

Problema principala ridicata de asociatie este faptul ca „formularea intrebarii („Carei religii considera persoana ca ii apartine?„) induce ideea ca cineva ar trebui sa aiba o optiune religioasa„. „Nu te intreaba daca esti sau nu religios, pentru ca ulterior, daca te-ai declarat credincios, sa raspunzi carei religii consideri ca apartii„, reproseaza vicepresedintele ASUR. Asociatia solicita Guvernului si Institutului National de Statistica (INS) sa modifice aceasta intrebare din formularul de recensamant cu urmatoarea: „In prezent persoana apartine sau nu unei religii?”, urmata de detalierea religiei pentru cei care raspund „Da”.

Patrascu a acuzat conducerea Institutului National de Statistica ca a cerut ca Sf Cuvios Dionisie Exiguul sa fie sfantul protector al INS. „Patriarhia i-a dat INS un sfant patron, in 2008. Intrebarea pe care o ridicam este ce primeste Patriarhia in urma daruirii acestui sfant patron?„, sustine vicepresedintele asociatiei, precizand ca, in 2008, „presedintele INS a fost primit de Patriarhul Daniel si l-a informat despre derularea recensamantului si a solicitat sprijinul Bisericii in desfasurarea recensamantului„.

„Trebuie sa incercam sa evitam situatia din Anglia, unde foarte multi s-au declarat Jedi sau adepti ai Heavy-Metal, tocmai ca un protest impotriva trecerii lor sub umbrela unui cult religios”, a avertizat Toma Patrascu.

Alfred Bulai, sociolog: Cea mai buna presiune pentru corecta completare a datelor vine tot de la public

Alfred Bulai

Foto: Agerpres

In cadrul conferintei de presa „150 de zile pentru un recensamant corect„, organizata miercuri, 25 mai, de ASUR, a fost invitat si sociologul Alfred Bulai. Acesta a explicat ca „recensamantul populatiei este un instrument statistic care se foloseste la 10 ani, extrem de important pentru societate, pentru ca in functie de aceste date se definesc toate politicile publice din Romania„.

Sociologul a precizat ca in societatea romaneasca „nu prea au existat dezbateri referitoare la recensamant, de aici o anumita problema a multor date din recensamant. Este datoria Guvernului sa-si faca un program de comunicare oficial cu privire la recensamant”. Potrivit acestuia, o parte dintre datele eronate sunt produse de operatori. „De regula, la recensaminte, operatorii au tendinta sa nici nu mai intrebe, unii dintre ei, pe la sfarsit, si te trece oricum ortodox fara sa te mai intrebe. Asta s-a intamplat des, pentru ca de regula au si sprijinul populatiei. Populatia crede ca-i face omului un bine daca termina mai repede„, a explicat Bulai.

Printre masurile care ar putea micsora rata de eroare se numara un control sporit al operatorilor, dar si informarea prealabila a populatiei. „Cea mai buna presiune pentru corecta completare a datelor vine tot de la public, care trebuie sa stie ca este in interesul lui sa raspunda la toate intrebarile„, sustine Alfred Bulai.

Vergil Voineagu, presedintele INS: In Comisia Centrala pentru Recensamant, putem perfectiona cadrul de organizare, metodologia, instrumentarul, strategia de popularizare

Vergil Voineagu

Foto: Agerpres

Presedintele Institutului National de Statistica (INS), Vergil Voineagu,a declarat miercuri ca „in Comisia Centrala pentru Recensamant, putem perfectiona cadrul de organizare, metodologia, instrumentarul, strategia de popularizare s.a.m.d. Ele sunt conditii predeterminante ale succesului recensamantului„. Potrivit acestuia, „ingrijorarea mea majora este determinata nu atat de desfasurarea recensamantului, cat de modul in care vor fi receptate rezultatele acestuia, credibilitatea lor in conditiile in care vor fi numeric semnificativ sub nivelul asteptat”.

Oficialul a declarat ca INS a analizat rezultatele recensamantului de proba si a constatat o serie de deficiente care sunt pe punctul de a fi corectate. „Disfunctionalitatile vizeaza atat instrumentarul, metodologia si modul de organizare si desfasurare, incepand cu sectorizarea, gradul de utilitate al materialului cartographic, corespondenta situatiei din teren cu cea din borderourile de populatie si, nu in ultimul rand, disponibilitatea celor intervievati de a participa si a raspunde onest la intrebarile din chestionar„.

Despre Recensamantul populatiei si al locuintelor 2011

Institutul National de Statistica (INS) a anuntat in luna aprilie din acest an ca in perioada 22- 31 octombrie 2011 operatorii de teren se vor afla in gospodariile populatiei pentru a culege datele pentru Recensamantul Populatiei si al Locuintelor.

Operatiunea statistica se realizeaza la intervale regulate – de regula 10 ani – si are ca scop numararea oficiala a populatiei pe teritoriul unei tari si in cele mai mici sub-teritorii geografice ale sale, impreuna cu un numar selectat de caracteristici demografice si sociale ale populatiei. Datele si informatiile rezultate sunt folosite pentru planificarea si implementarea politicilor economice si sociale de dezvoltare, la nivel national si local, statal si privat, pentru activitati administrative sau de cercetare stiintifica.

Recensamantul Populatiei si al Locuintelor 2011 este primul care are loc dupa aderarea Romaniei in Uniunea Europeana. Conform datelor INS, actiunea implica cheltuieli de circa 193 de milioane de lei si peste 120.000 de persoane angajate numai pentru operatiunile de inregistrare in teren.

Citeste si:

Vergil Voineagu, INS: Numarul populatiei Romaniei va marca o scadere in mod sigur, destul de mare fata de recensamantul 2002

Softwin a castigat prin negociere cu INS un contract de circa 5 milioane lei pentru servicii de popularizare pentru Recensamantul populatiei si al locuintelor in 2011

Disputa pe teme religioase in jurul unei intrebari de la Recensamantul 2011. O asociatie sustine ca intrebarea "induce ideea ca cineva ar trebui sa aiba o optiune religioasa" si neglijeaza publicul ateu

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”