Cine sunt candidatii din partea societatii civile la CSM pe locul lasat liber dupa invalidarea lui Victor Alistar
Membrii Comisiei juridice a Senatului au avizat marti, in unanimitate, cinci dintre cei sase candidati propusi de societatea civila pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii ramasa vacanta ca urmare a invalidarii numirii lui Victor Alistar in aceasta functie.
Cei cinci candidati sunt: Georgiana Iorgulescu, propusa de Asociatia Magistratilor din Romania, Centrul de Resurse Juridice si Asociatia Pro Democratia; Radu Cornel Andreica; propus de Liga pentru Aapararea Drepturilor Omului; Doinel Dinuica, Universitatea Spiru Haret; Virgil Melnic, Asociatia Victimelor Accidentelor de Circulatie; Ovidiu Horea Maican, Fundatia Freedom House.
Raportul Comisiei Juridice va fi inscris pe ordinea de zi a plenului Senatului, urmand ca, potrivit legii, acesta sa aleaga unul dintre cei cinci candidati care indeplinesc conditiile legale. Pentru cel de-al doilea loc in CSM ca reprezentant al societatii civile, rectorul Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir”, Corina Dumitrescu, va fi supusa validarii de catre Senat. Despre aceasta, mai multe detalii puteti citi aici.
Una dintre cele doua functii de membru al CSM din partea societatii civile s-a vacantat, ca urmare a declararii neconstitutionale in luna ianuarie a numirii in aceasta functie a lui Victor Alistar, sustinut de Tansparency International Romania.
Cine sunt candidatii pentru functia de membru CSM din partea societatii civile
Virgil Melnic
Foto: Hotnews
Avocatul Virgil Melnic este propunerea Asociatiei Victimelor Accidentelor de Circulatie. In perioada 2008-2011 a ocupat functia de expert de tara al Romaniei la Comisia Europeana pe accidente rutiere. In 2008 Melnic a fost redactor al Raportului de Tara pentru Comisia Europeana pe problema accidentelor rutiere.
Melnic este fondator al Fundatiei romane pentru Asistarea Victimelor Accidentelor (FRAVA), „singurul proiect privat din justitie din ultimii 20 de ani”, dupa cum sustine candidatul in CV.
CV-ul lui Virgil Melnic poate fi consultat aici.
In audierile din Comisia Juridica, Melnic a precizat ca isi doreste sa reprezinte cetateanul Romaniei, si nu magistratii, pentru ca cetateanul „sa aiba cu adevarat acces la justitie„.
„Sunt un specialist, consider ca si de talie europeana, si pot ajuta la unificarea practicii judiciare„, a declarat Melnic in fata Comisiei.
Melnic s-a legat de contracandidatul sau Gorgiana Iorgulescu spunand ca vine „din partea Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR). Magistratii incearca sa ocupe inca un loc in CSM, sa ia si locul societatii civile„.
Georgiana Iorgulescu
Foto: Hotnews
Jurista Georgiana Iorgulescu este propunerea Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ) pentru locul liber din CSM. Iorgulescu mai este sustinuta si de Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), precum si de Asociatia Pro Democratia.
Conform CV-ului, Iorgulescu este director-executiv al CRJ, insa a marturisit in cadrul audierilor din comisia juridica a senatului ca „sunt avocat si am un contract de indrumare juridica in cadrul CRJ. Nu este niciun fel de contract de munca in cadrul CRJ„.
CV-ul Georgianei Iorgulescu poate fi consultat aici.
„Cunosc indeaproape sistemul judiciar. Aproape am facut parte din CSM in trecut„, a declarat Iorgulescu in fata senatorilor juristi.
Intrebata de senatorul PDL, Iulia Urban, cum a facut parte din CSM in trecut, Iorgulescu a explicat ca a „luat parte la lucrarile CSM din 2004. Am reusit sa stopam niste initiative legislative care nu erau oportune la acea vreme. Am participat la lucrarile unei comisii si am cerut sa ne spunem si noi parerea asupra lucrarilor si a actelor normative care se discutau„.
In continuare, senatorul Urban i-a amintit lui Iorgulescu ca in trecut a fost una dintre cele mai vehemente opozante ale condurilor juridice care au intrat de curand in vigoare si ca a participat la campania „Opriti Codurile”.
„Cum vedeti aceasta problema acum avand in vedere ca CSM-ul va trebui sa lucreze cu aceste coduri?„, a intrebat senatorul Urban.
„In ceea ce priveste codurile, nici acum nu sunt gata studiile de impact. Atunci cand vor fi gata este posibil sa realizam ca nu avem numarul suficient de magistrati pentru a pune in aplicare aceste coduri. Sa vedem in ce masura sistemul judiciar poate pune in aplicare codurile„, a raspuns Iorgulescu.
Georgiana Iorgulescu a subliniat in cadrul audierilor din comisie ca nu exista niciun impediment legal pentru candidatura sa, deoarece, potrivit legii, AMR, organizatie care o sustine, este o organizatie non-guvernamentala a societatii civile.
Doinel Dinuica
Foto: Hotnews
Doinel Dinuica este prorectorul pentru invatamant juridic in cadrul Universitatii Spiru Haret, institutie care l-a si propus pentru functia de membru CSM ca reprezentant al societatii civile. Dinuica a fost Presedinte al Tribunalului Militar Bucuresti si a lucrat mai apoi ca Director al Directiei Instantelor Militare din cadrul Ministerului de Justitie si consilier al ministrului de Justitie.
A mai ocupat si functia de decan al Facultatii de Drept si Administratie Publica din Ramnicu Valcea si apoi a fost Decanul Facultatii de Drept si Administratie publica din Bucuresti.
CV-ul lui Doinel Dinuica poate fi consultat aici.
„Am fost magistrat peste 20 de ani si director in cadrul Ministerului de Justitie. Am colaborat la proiectele de elaborare a legii privind statutul procurorilor, precum si a legii pentru organizarea si functionarea CSM„, a declarat Dinuica in fata senatorilor din Comisia Juridica.
Radu Cornel Andreica
Foto: Hotnews
Juristul Radu Cornel Andreica este propunerea Fundatiei romane pentru Copii, Comunitate si Familie si a Ligii Apararii Drepturilor Omului. Andreica este licentiat in stiinte juridice la facultatea „Babes-Bolyai” din Cluj. Detine un masterat in studii europene comparative si unul in dreptul comunitar al afacerilor si in prezent este doctorand la facultatea de drept a Universitatii „Babes-Bolyai”, in cadrul careia si lucreaza pe postul de cadru didactic coordonator.
CV-ul lui Radu Cornel Andreica poate fi consultat aici.
„Sper ca lipsa mea de experienta sa fie suplinita de pasiunea mea pentru drepturile omului”, a declarat Adnreica in fata senatorilor juristi.
„Imi propun ca prin CSM sa rezolvam cat mai multe din problemele incalcarii drepturilor omului in Romania. Avand in vedere ca Romania a fost grozav de condamnata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru diverse incalcari, iar amenzile sunt consistente, aproape jumatate din datoria externa a Romaniei, consider ca este o problema ce trebuie rezolvata„, a mai precizat Andreica.
„Un al punct pe care m-ar fi interesat sa-l promovez se refera la unificarea legislatiei protectiei sociale. In Romania, acum, sunt 1001 legi cu privire la protectia sociala, protectia familiei, drepturile copilului si tot asa„, a mai declarat Andreica.
Andreica a aminitit ca a absolvit un curs de mediere si ca si-ar dori sa implementeze un „sistem de solutionare alternativa a litigiilor, in colaborare cu CSM, prin infiintarea unor centre similare cu centrul de excelenta in mediere din Cluj„.
„In sistemul Common law, rolul judecatorului este de a face dreptate. Consider ca ar trebui schimbata paradigma si modul de a privi lucrurile in cazul judecatorului, in sensul de a face dreptate, nu neaparat de a aplica legea. Stim bine ca de multe ori, mai ales azi, legea nu tine cont de realitatea sociala„, a incheiat Andreica.
Ovidiu Horia Maican
Foto: Hotnews
Ovidiu Horia Maican, doctor in drept si lector universitar pana in 2009 in cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, catedra de drept, este propunerea Freedom House Romania pentru functia de membru CSM din partea societatii civile.
Intre 1993 si 1994 a fost expert in cadrul Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati, iar in 2001 a fost expert PHARE in Romania.
CV-ul lui Ovidiu Horia Maican poate fi consultat aici.
In proiectul sau pentru CSM, Maican sustine ca durata mandatului CSM de sase ani este prea mare si considera ca „patru sau cinci ani ar fi o durata mai potrivita”, insa este de parere ca mandatul presedintelui CSM ar trebui „marit daca nu exista posibilitatea realegerii, sau sa fie admis un numar maxim de mandate”.
„Implicarea societatii civile in CSM ar trebui sa fie mai pronuntata ca numar de locuri„, a spus Maican in fata Comisiei Juridice a Senatului.
In proiectul sau pentru CSM, Maican sustine o mai mare reprezentare a societatii civile in CSM si precizeaza ca, printre propunerile sale referitoare la activitatea CSM, ar dori fixarea unui numar de 25 de membri, dintre care 8 reprezentanti ai societatii civile, „2 numiti de catre Presedinte, 2 de Camera Deputatilor, 2 de catre Senat si 2 de catre asociatiile profesionale”.
Maican mai sustine ca procedura de revocare a unui membru CSM este „greoaie si ineficienta”. „Procedura de revocare trebuie sa fie similara procedurii de vot”, este de parere Maican.
Pentru functia de membru CSM din partea societatii civile s-a mai inscris si Ioan Duscan care, in scrisoarea sa de proiect, a recunoscut ca nu are studii superioare in drept, dar sustine: „conditionarea pentru candidatii la postul de reprezentant al societatii civile ca acestia sa fie obligatoriu din domeniu dreptului este neconstituionala si incompatibila cu termenul de reprezentant al societatii civile”.
Conform Comisiei Juridice, cel de-al saselea candidat, Ioan Duscan, nu a indeplinit criteriile legale referitoare la studiile superioare de specialitate si experienta in domeniu, astfel candidatura acestuia nu poate fi validata.
Alegerile pentru CSM din partea societatii civile
Legea spune ca din partea societatii civile pot fi alesi ca membri ai CSM persoane care sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani in activitatea juridica, se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au colaborat cu acestea si nu au un interes personal care influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege si nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit in ultimii 5 ani functii de demnitate publica.
Cei cinci candidati au fost audiati de Comisia juridica a Senatului, urmand ca decizia finala, privind numirea celor doi reprezentanti ai societatii civile in CSM, sa fie luata de plen. CSM este alcatuit din 19 membri, din care 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile – specialisti in domeniul dreptului, alesi de Senat, si trei membri de drept: ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
INTERVIURILE HotNews.ro