Viktor Orban vrea să pună beţe-n roate Ucrainei la NATO. Premierul Ungariei pune la îndoială aderarea, după ce Stoltenberg declarase că toţi aliaţii sunt de acord cu ea

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a pus sub semnul întrebării aspiraţia de lungă durată a Ucrainei de a adera la NATO, iar atitudinea sa, exprimată aproape sarcastic, a venit după ce şeful NATO, Jens Stoltenberg, declarase vineri că „toţi aliaţii NATO au fost de acord ca Ucraina să devină membru NATO” într-o bună zi, relatează News.ro citând BBC.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în mod constant că, pe termen mediu, Ucraina va adera la NATO, după ce invazia rusă se va încheia.

Viktor Orban şi-a exprimat însă rapid surpriza faţă de ultima declaraţie în acest sens făcută de şeful NATO.

„Ce?!”, a exclamat premierul ungar, într-un tweet de un singur cuvânt, vineri după-amiază, reacţionând la un articol din POLITICO despre comentariile lui Jens Stoltenberg.

Membrii NATO, inclusiv Ungaria, au convenit în 2008, la summitul de la Bucureşti, că Ucraina va adera în cele din urmă la alianţă, refuzându-i însă atunci aderarea imediată, în special din cauza opoziţiei Franţei şi Germaniei.

NATO este o alianţă militară formată din 31 de ţări, iar pentru admiterea unui nou membru este nevoie de unanimitate. Ungaria, la fel ca oricare alt membru NATO, se poate opune prin veto aderării unor noi membri. Aderarea la blocul militar occidental aduce avantajul protecţiei articolului 5 din tratatul fondator, care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor. Asta înseamnă că, în cazul în care Ucraina, ca membru NATO, ar fi invadată sau atacată, toţi membrii NATO, inclusiv Ungaria, ar trebui să vină în ajutorul său.

Ungaria blochează de ani de zile summiturile dintre oficialii NATO şi liderii militari ucraineni

Dar Ungaria, care a aderat la NATO în 1999 şi care de când a început războiul din Ucraina a fost suspectată de atitudini pro-ruse, şi-a arătat deja tentaţia de a se folosi ca de o pârghie de puterea de a se opune extinderii alianţei. După luni de amânări, în martie, a fost penultima ţară din NATO, ultima fiind Turcia, care a ratificat aderarea Finlandei la NATO, o aderare decisă deja de toţi membrii, în vara anului 2022, la summitul Alianţei de la Madrid. De asemenea, Budapesta s-a alăturat Turciei pentru a bloca candidatura Suediei. În martie, purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltán Kovács, i-a acuzat pe oficialii suedezi că stau pe „tronul prăbuşit al superiorităţii morale”, reaminteşte BBC.

Pe de altă parte, relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt de mult timp tensionate, iar Viktor Orban s-a arătat mai puţin critic faţă de liderul rus Vladimir Putin decât alţi lideri occidentali. Şi, deşi guvernul său a condamnat invazia ilegală a Ucrainei, liderul ungar nu a trimis arme Kievului şi face afaceri în continuare cu Moscova în domeniul energiei. De asemenea, de ani de zile Ungaria a blocat summiturile dintre oficialii NATO şi liderii militari ucraineni, susţinând că este preocupată de drepturile vorbitorilor de limbă maghiară din vestul Ucrainei, menţionează BBC.

În ciuda afirmaţiilor sale, Jens Stoltenberg a recunoscut, în cadrul unei reuniuni la baza aeriană americană Ramstein din Germania, că demersul Kievului de a adera la Alianţă nu este o prioritate imediată. „Principalul obiectiv acum este, bineînţeles, cum să ne asigurăm că Ucraina învinge (în războiul cu Rusia)”, a declarat el. „Fără o Ucraină suverană şi independentă, nu are sens să discutăm despre aderare”, a spus Stoltenberg.

Însă poziţia Budapestei promite să aprindă o nouă dispută în cadrul NATO, notează BBC. Membrii estici ai blocului au petrecut luni de zile făcând presiuni asupra oficialilor pentru a da Kievului un calendar de aderare şi pentru a-i da semnale că face progrese în vederea aderării la Alianţă.

___

• Urmărește ultimele evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro