Business Report: Cum sa-ti protejezi banii de pe card. Ghid pentru tranzactii sigure; Bancile de la noi se pregatesc sa dezghete creditarea; Cine sunt lenesii Europei? In niciun caz grecii; "Fondul Proprietatea" imbie fondurile private de pensii

Cine sunt lenesii Europei? In niciun caz grecii. S-a spus despre greci ca au ajuns in situatia dificila in care se afla acum din cauza faptului ca stau toata ziua la taverne si nu muncesc. Cifrele spun cu totul altceva. Poate ca ati fi surprinsi daca vi s-ar spune ca grecii muncesc mai mult decat nemtii si decat francezii. O serie de cifre publicate de Societe Generale arata decalajul pe care il au tarile europene fata de Statele Unite privind PIB-ul pe cap de locuitor. Cifrele privind utilizarea muncii arata numarul de ore muncite, celelalte reprezentand productivitatea muncii. Potrivit acestui grafic, portughezii si grecii muncesc mai mult decat suficient (cifre negative), in timp ce nemtii si francezii trebuie sa se straduiasca mai mult sa prinda din urma nivelul PIB-ului pe cap de locuitor pe care il au americanii, scrie Capital.ro.

Previziunile Deloitte pentru 2011: relansarea televiziunii, puterea computerului portabil, hidrogenul alternativa la alternativa. Consultantul Deloitte si-a prezentat previziunile pentru urmatoarele 12-18 luni in ceea ce priveste industriile de Tehnologie, Media si Telecomunicatii (TMT) cu privire la principalele tendinte care ar putea avea un impact semnificativ pe termen mediu si lung asupra companiilor TMT si asupra altor industrii. „Sectoarele TMT si impactul lor asupra modului in care traim, muncim si ne distram s-au schimbat profund in ultimii zece ani – schimbari pe care Deloitte le-a remarcat constant in rapoartele sale de-a lungul anilor. In plus, aceste industrii au manifestat o tendinta de convergenta in ultimul deceniu, iar astazi tehnologia, media si telecomunicatiile sunt mai interconectate si mai interdependente ca oricand. Este si motivul pentru care Previziunile din acest an au fost publicate, in premiera, intr-un singur raport, fata de trei documente separate, ca pana acum”, spune Ahmed Hassan, Partener coordonator Audit, Deloitte Balcani, si liderul echipei specializate in industriile TMT, anunta Business Cover.

„Fondul Proprietatea” imbie fondurile private de pensii. Administratorii fondurilor private de pensii vad listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti (n.r programata pentru 25 ianuarie) drept o oportunitate, fiind atrasi in principal de expunerea pe care le-ar oferi-o pe sectorul energetic. Pana acum, plasamentele in actiuni FP erau interzise pe piata pensiilor private intrucat Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) cere ca investitiile fondurilor de pensii private sa fie facute in instrumente tranzactionate pe o piata reglementata din Uniunea Europeana sau Spatiul Economic European. Mircea Oancea, presedintele CSSPP, atrage atentia asupra ponderii mici a investitiilor in actiuni facute de fondurile de pensii in conditiile in care maximul reglementat este de 50% din active: ‘Pana in prezent, fondurile de pensii au o medie de investitie de 12% – 13% in actiuni. Eu cred ca va exista cu siguranta un interes pentru Fondul Proprietatea. Interesul este generat de lipsa de emitenti si de lipsa de lichiditate din piata romaneasca, FP fiind un emitent care promite mult din acest punct de vedere’, informeaza Bursa.ro.

Sistemul PPP a adus ungurilor si polonezilor sute de kilometri de autostrazi. De ce in Romania nu merge? Ungurii au finalizat in parteneriat public-privat (PPP) aproape 145 de kilometri de autostrada in 2010, in timp ce polonezii au semnat in ultimii trei ani doua astfel de contracte pentru constructia a 168 de kilometri de autostrazi. La polul opus, Romania a avut numai tentative esuate de a incheia astfel de contracte pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Mai mult, noua lege a PPP-ului este puternic contestata de specialisti. Ungaria a finalizat in 2010 de circa 15 ori mai multi kilometri de autostrada decat Romania, care nu a reusit anul trecut sa inaugureze decat 10 kilometri din autostrada Transilvania. La unguri, peste 90% din cei 156,6 kilometri dati in folosinta anul trecut au fost realizati in sistem de parteneriat public-privat, potrivit informatiilor transmise de biroul romanesc al Agentiei de dezvoltare pentru investitii si comert din Ungaria (ITDH), scrie ZF.ro.

Catarama a castigat procesul cu IKEA. Ce urmeaza? Dupa sase ani de procese, Elvila a castigat 1,8 milioane de euro in urma unui proces cu IKEA. O fraza in care folosirea termenului „castigat” este eronata, o spune chiar Viorel Catarama, care si-ar dori acum un „nou inceput” in relatia cu suedezii. O spune clar si raspicat, accentuand fiecare cuvant: „In afaceri sunt mai importante relatiile comerciale decat procesele. Acum as prefera sa sterg cu buretele aceasta datorie si sa reiau o colaborare cu IKEA”. Viorel Catarama (55 de ani), presedintele grupului Elvila, cu afaceri de circa 100 milioane de euro, priveste cu relaxare inspre trecut, asezat comod pe fotoliul din biroul sau, un spatiu generos, amenajat in stil clasic, la sediul din Bucuresti al companiei, anunta Money.ro.

Mitsubishi Global Small Concept. In martie, la Geneva, printre cele 12 modele expuse de Mitsubishi se va numara si conceptul Global Small (foto). Va fi una dintre cele sase noutati cu care constructorul nipon se va prezenta la acest salon. Conceptul prefigureaza modelul de serie planificat sa intre in productie in 2012, la noua fabrica Mitsubishi din Thailanda. Va fi un model global, deci destinat pietelor din intreaga lume. Prototipul nu impresioneaza prin originalitatea designului, insa versiunea de serie promite sa fie printre cele mai economice si ecologice din aceasta clasa. Gratie sistemului Stop&Start si celui de recuperare a energiei la franare, motorul (de 1,0 sau 1,2 litri) va avea emisii de CO2 de doar 90-100 g/km. Noul model mini de la Mitsubishi va fi inlocuitorul actualei generatii Colt, informeaza 24auto.ro.

Bancile de la noi se pregatesc sa dezghete creditarea. Volumul total al imprumuturilor firmelor si populatiei de la banci va creste cu 7% anul acesta, estimeaza analistii UniCredit. Economiile din regiune isi revin greu din cauza lipsei creditelor. Bancile din Romania vor da anul acesta populatiei si firmelor mai multe credite. Cresterea este estimata la 7% pentru acest an, pentru ca sa ajunga, anul viitor, la 10,5%, potrivit analizelor realizate de specialistii UniCredit cuprinse intr-un raport lansat ieri la Viena. Cu tot inghetul resimtit de piata, creditarea a urcat in 2010 cu 3,8%, dupa un avans de 3,4% in anul precedent, potrivit datelor UniCredit, scrie EVZ.

Cum sa-ti protejezi banii de pe card. Ghid pentru tranzactii sigure. Folosirea cardului este simpla si sigura, daca se respecta cateva reguli deloc complicate, asigura specialistii. Majoritatea romanilor detine cel putin un card in portofel, indiferent ca este vorba de unul de debit, de credit sau co-branded. Cei mai multi au obiceiul sa le foloseasca frecvent la cumparaturi in magazine si pe internet, la plata facturilor sau pentru a scoate numerar de la bancomate. Datele Bancii Nationale ale Romaniei (BNR) arata ca din cele aproximativ 12,5 milioane de carduri valide aflate in circulatie la finele lunii septembrie, aproape 89% erau active. Asta arata ca romanii folosesc des acest instrument de plata, considerat a fi unul sigur daca se respecta cateva reguli simple, spun specialistii, anunta Gandul.

In ce orase din Romania se platesc cele mai mari taxe. Contribuabilii din judetele Constanta si Tulcea, urmati de cei din Bucuresti, Cluj si Iasi, platesc cel mai mult pentru apartamente si terenuri. „Adevarul” prezinta clasamentul pe orase la taxele pe case si terenuri, din care reiese ca locuitorii din zonele turistice au cel mai mult de achitat la Fisc. Presiunea fiscala nu e distribuita uniform intre orasele cu statut de resedinta de judet, reiese din datele comparative centralizate de „Adevarul”. Municipiile mari ale tarii depasesc chiar si Capitala in ceea ce priveste cuantumul impozitelor locale platite de proprietari pentru locuinte si terenuri. Pe primul loc in clasamentul taxelor se regaseste Constanta, unde pentru o garsoniera trebuie sa achitati aproape 80 de lei in zona centrala si ceva mai putin de 60 de lei la periferie. Apartamentul de doua camere (50 de metri patrati) este impozitat cu peste 120 de lei in centru si cu aproape 90 de lei la periferie. Iar proprietarii de terenuri platesc, in centrul Constantei, impozite la fel de mari (440 de lei pentru 500 mp) cu ale celor de la Bucuresti si Craiova, informeaza Adevarul.

Cat castiga muncitorii de la Dacia. Dacia reprezinta unul dintre produsele romanesti cel mai bine vandute in strainatate. Anul trecut producatorul de automobile de la Pitesti a inregistrat un numar record de vanzari: 349.000. S-a resimtit acest lucru si in salariile muncitorilor? In 2010, fabrica de la Pitesti a grupului Renault a produs cu 12% mai multe masini decat in anul 2009. Aproximativ 90% din productie a fost exportata in Franta, Germania, Italia, Spania, Turcia, Algeria etc. „Anul trecut, noi nu am cunoscut ce inseamna criza economica. Am muncit si sambetele. E drept ca orele suplimentare ne-au fost platite dublu de angajator. Toti muncitorii au fost multumiti, mai ales ca fiecare a primit in plus la salariu in jur de 300 de lei”, spune pentru Ion Iordache, vicepresedintele sindicatului Automobile Dacia, pentru Romania Libera.