CERN face un pas mic spre un accelerator de particule mai mare / Costurile, care ar urma să fie uriașe, stârnesc discuții în branșă

Dacă va fi construit, acceleratorul circular viitor (Future Circular Collider – FCC) va forma un tunel circular sub granița franco-elvețiană, cu o lungime de 91 km și un diametru de aproximativ 5 metri, între 100 și 300 de metri sub pământ. Acesta ar trece pe sub Geneva, pe sub Lacul Geneva și s-ar extinde până în apropierea orașului Annecy, scrie AFP.

Opt locații ar putea găzdui siturile tehnice și științifice de suprafață, dintre care cinci în Haute-Savoie, două în Ain și unul la Geneva, a explicat Antoine Mayoux, inginer la Cern.

După o fază de analiză teoretică, „ne lansăm acum pentru prima dată în activități pe teren” pentru a analiza problemele de mediu, iar studiile seismice și geotehnice vor urma, a spus el.

Odată realizat acest vast studiu de fezabilitate, cele 23 de state membre ale CERN (22 de țări europene și Israel) vor decide în jurul anilor 2028/2029 asupra construcției acestei instalații, care ar trebui să accelereze electroni și pozitroni până în 2060 și apoi hadroni până în 2090.

Scopul este de a răspunde la numeroase întrebări de fizică fundamentală care rămân fără răspuns, în timp ce 95% din masa și energia universului ne sunt necunoscute.

LHC devine depășit

Cern dispune deja de cel mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC), un inel cu o circumferință de 27 km situat la aproximativ 100 de metri sub pământ.

„Problema cu acceleratoarele este că, la un moment dat, indiferent cât de multe date se acumulează, se ajunge la un zid de erori sistematice. În jurul anilor 2040-2045, vom fi eliminat însăși esența preciziei pe care o putem obține de la LHC”, a explicat Patrick Janot, fizician la Cern.

„Va fi timpul să trecem la ceva mult mai puternic, mult mai luminos, pentru a vedea mai bine contururile fizicii pe care încercăm să o studiem”, a spus el.

Dar unii cercetători se tem că acest proiect uriaș va consuma fonduri care ar putea fi folosite pentru alte cercetări fizice mai puțin abstracte.

Alți fizicieni avertizează că, dacă fizica fundamentală este oprită, și fizica aplicată va fi afectată zeci de ani mai târziu.

„Beneficiile cercetării noastre sunt extrem de importante”, a declarat Malika Meddahi, director adjunct al Cern pentru acceleratoare și tehnologie, citând imagistica medicală și lupta împotriva tumorilor.

Stabilitate politică și ambiție / China intră în cursă

„În ziua în care am inventat tunul de electroni, care a fost începutul acceleratoarelor, nu știam că va da naștere la televiziune. În ziua în care am descoperit relativitatea generală, nu știam că va fi folosită pentru a face să funcționeze GPS-ul”, a adăugat Janot.

Întrebat de AFP, Harry Cliff, fizician de particule la Universitatea Cambridge, a recunoscut că FCC este costisitor, dar „trebuie să ținem cont de faptul că va fi construit pe baza unei mari colaborări internaționale pe o perioadă foarte lungă de timp”.

Peste 600 de institute și universități din întreaga lume folosesc instalațiile Cern și sunt responsabile pentru finanțarea, realizarea și operarea experimentelor la care colaborează.

Cu toate acestea, CERN nu este singurul laborator care a intrat în cursă, China anunțând în 2015 că intenționează să înceapă construcția celui mai mare accelerator de particule din lume înainte de 2025.