Controversele din spatele infiintarii companiilor energetice, Electra si Hidroenergetica

Reorganizarea sistemului energetic prin infiintarea celor doua mari companii, Electra si Hidroenergetica, starneste in continuare o serie de controverse. Procesul de constituire a celor doi giganti energetici este blocat de cateva luni din cauza contestatiilor depuse de catre creditori, sindicate si persoane fizice care sunt actionari la Fondul Proprietatea. Guvernul a gasit solutia deblocarii, si anume modificarea Legii 31/1990 privind societatile comerciale. Sindicatele de la Hidroelectrica nu se lasa si vor sa atace la Curtea Constitutionala actul normativ privind modificarea Legii 31/1990. Totodata incearca sa convinga Comisia Europeana ca Executivul vrea sa acorde, prin reorganizarea energetica, un ajutor de stat mascat. Guvernul neaga faptul ca in spatele reorganizarii companiilor energetice s-ar ascunde un ajutor de stat.

• Chiar daca pana acum nu au fost clarificate o serie de aspecte, Consiliul de Administratie de la Hidroelectrica se va intruni maine, 7 octombrie, pentru a decide divizarea societatii.  

In acest moment, exista 18 contestatii depuse in justitie din partea creditorilor, sindicatelor si actionarilor de la Fondul Proprietatea, acestia opunandu-se reorganizarii sistemului energetic. Din acest motiv, Consiliul Concurentei a decis sa amane emiterea deciziilor privind constituirea celor doi giganti energetici. „Vom lua o decizie atunci cand vor fi eliminate toate obstacolele. Totul depinde de Ministerul Economiei si de cat de repede vor fi rezolvate problemele de la Registrul Comertului„, a declarat pentru HotNews.ro, Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Ministerul Economiei a gasit rapid solutia: adoptarea unei ordonante de urgenta privind modificarea Legii 31/1990 astfel incat fuziunea unor companii sa poata avea loc chiar daca exista contestatii in justitie. Federatia sindicala Hidrosind considera ca este un abuz, fapt pentru care va ataca ordonanta la Curtea Constitutionala. Hidrosind considera ca in cazul divizarii si fuziunii unor societati cu datorii, creditorii nu vor mai avea sansa recuperarii unor drepturi.

„In baza acestei Ordonante de Urgenta prin care se modifica Legea 31 ei pot sa declanseze procesul de adunari generale si Consilii de administratie care sa dea girul mai departe pentru inscrierea la Registrul Comertului„, a afirmat, recent, Dan Gheorghiu, presedintele-director general al Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE). Consiliul de Administratie de la Hidroelectrica se va intruni chiar pe 7 octombrie in vederea aprobarii divizarii societatii.

Comisia Europeana trebuie sa decida daca in spatele reorganizarii companiilor energetice se ascunde un ajutor de stat

Reprezentantii Hidrosind considera ca reorganizarea sistemului energetic este o forma de ajutor de stat acordat de Guvern unor companii energetice. Reorganizarea poate fi o modalitate de a salva termocentralele de la inchidere, insa ar putea fi in dezavantajul Hidroelectrica, societate rentabila in acest moment. Si Consiliul Concurentei s-a aratat destul de sceptic in privinta acestei reorganizari. Cititi aici cum incearca persoanele implicate in infiintarea companiilor sa convinga Consiliul Concurentei ca functionarea celor doi colosi energetici nu va afecta in niciun fel piata. Hidroelectrica va fi impartita in doua, urmand sa functioneze alaturi de unitati in pierdere precum cele din sectorul termo. In aceste conditii, Hidrosind a sesizat Directia de Concurenta a Comisiei Europene privind un posibil ajutor de stat mascat. Pentru a putea decide daca deschide sau nu o investigatie, Comisia Europeana a cerut informatii suplimentare, urmand ca acestea sa fie trimise de Hidrosind pana la sfarsitul acestei saptamani.

Ministerul Economiei neaga aceste acuzatii considerandu-le nefondate. Potrivit unei scrisori transmise la solicitarea Comisiei Europene de o comisie guvernamentala condusa de Ministerul Economiei, „reorganizarea a fost conceputa exclusiv pe baze economice, avandu-se in vedere principiul investitorului privat„. Argumentele prezentate de Guvern:

• „Principala ratiune pentru care autorul Plangerii considera ca prin reorganizarea sistemului energetic romanesc s-ar acorda ajutor de stat este legata de presupusa situatie financiara precara a unor societati participante. Astfel, se considera ca prin fuziunea acestora cu societati profitabile se realizeaza un transfer ilegal de resurse menite a inlatura starea lor de dificultate. Aceasta imagine este incorecta, avand in vedere faptul ca niciuna dintre societatile ce vor forma Electra si Hidroenergetica nu se afla in dificultate. Acestea detin capitaluri proprii pozitive, desfasoara o activitate economica normala, au in derulare contracte comerciale corespunzatoare obiectului de activitate, credite necesare realizarii de investitii si se comporta in parametrii normali pentru tipul de activitate desfasurat”.
• „Procesul de reorganizare initiat nu vizeaza o atenuare a sarcinilor si a datoriilor existente in patrimoniul societatlor participante la procesul de fuziune. Astfel, avand in vedere faptul ca fiecare dintre societatile comerciale ce vor fi supuse acestui proces isi va transfera atat activul, cat si pasivul catre noile companii nationale rezultate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/ 1990, datoriile existente in patrimoniul societatilor participante la procesul de reorganizare vor fi integral preluate de catre cele doua companii nationale constituite in urma procesului de reorganizare. Dovada acestui fapt este reprezentata, in primul rand, de Proiectele de fuziune depuse la Registrul Comertului in conformitate cu prevederile Legii 31/1990”
• „Ingrijorarile din perspectiva faptului ca resursele celor doua companii create vor fi folosite in scopul sustinerii activitatilor nerentabile sunt nejustificate. Aceasta deoarece, si dupa fuziune, fiecare entitate productiva (anterior, societate comerciala de sine-statatoare) va fi tratata ca centru de cost. Astfel, activitatea societatilor care formeaza cele doua companii va fi organizata la nivel de sucursala si urmarita sub forma unor centre de cost, ceea ce presupune ca fiecare din acestea sa aiba un buget de cheltuieli propriu, aprobat la nivel central de catre Electra, respectiv Hidroenergetica”

Hidrosind: Pretul real care va fi practicat de viitoarele doua companii energetice va fi de 63-65 euro/MWh, nu de 44-45 de euro

Federatia Hidrosind considera ca aceste argumente nu pot fi justificate si de aceea in scrisoarea catre Comisia Europeana va incerca sa „demonteze” toate aceste elemente. Guvernul spune ca societatile participante nu au situatie financiara precara. Sindicatele spun ca au. Afirmatia sindicatelor este intarita de scrisoarea de intentie suplimentara catre Fondul Monetar International. Printre cele 10 companii monitorizate de FMI pentru reducerea pierderilor se afla Electrocentrale Bucuresti, Termoelectrica si Compania Nationala a Huilei. Primele doua participa la formarea companiilor energetice, CNH urmand sa fie integrata dupa infiintare. In ceea ce priveste respectarea prevederilor Legii 31, Hidrosind sustine ca „principiul de baza a fost incalcat” in urma modificarii actului normativ. „Degeaba facem opozitie, daca divizarea merge in continuare„, sustine Hidrosind. Potrivit reprezentantilor acesteia, nici argumentul potrivit caruia fiecare entitate productiva va fi tratata ca centru de cost nu se sustine. „Pentru a fi concludente, vor trebui sa functioneze ca centre de cost, dar si ca centre de profit”.

Potrivit Hidrosind, cele doua companii nu vor avea un pret mediu unitar de 44, respectiv 45 euro/Mwh, in conditiile in care nu au fost luate in calcul, pe termen lung, costurile de amortizare a unor investitii de mediu estimate la peste doua miliarde de euro. Pretul real care va fi practicat de viitoarele doua companii energetice va fi de 63-65 euro/MWh, sustin sindicatele.

• Termenul initial anuntat de fostul ministrul al Economiei, Adriean Videanu, pentru infiintarea celor doua companii a fost 1 iulie. Acest termen a fost depasit din cauza unei investigatii declansate de Consiliul Concurentei la sfarsitul lunii aprilie. Fara avizul Consiliului nu poate avea loc niciun fel de concentrare economica. Analiza era asteptata sa se finalizeze la sfarsitul lunii august, insa sindicatele din sectorul energetic s-au opus infiintarii companiilor si astfel contestatiile depuse la Registrul Comertului au blocat investigatiile. Pe langa faptul ca trebuie sa rezolve problemele de la Registrul Comertului, Ministerul Economiei trebuie sa vina cu noi notificari la Consiliul Concurentei.Acestea vor face obiectul unei noi analize din partea Consiliului Concurentei.
• Din Electra vor face parte Complexurile energetice Turceni, Craiova si Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Ramnicu Valcea, Sibiu, Targu Jiu si Hidroserv Ramnicu Valcea.
• Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele Termoelectrica Paroseni si Termoserv Paroseni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistrita, Hidroserv Slatina, Hidroserv Portile de Fier, Hidroserv Curtea de Arges, Hidroserv Sebes.