Business Report: Cinci bancheri au incasat peste un milion de euro in 2009 pentru rezultatele din 2008; Managerii firmelor vad reduceri de personal; Nokia produce mobile inteligente la Jucu

Managerii firmelor văd reduceri de personal. Managerii societăţilor comerciale estimează pentru perioada septembrie-noiembrie 2010 reducerea numărului de angajaţi şi o creştere moderată a preţurilor în majoritatea sectoarelor, activitatea din construcţii şi comerţ urmând să scadă, în timp ce activitatea din industrie şi servicii va fi stabilă. În cadrul anchetei de conjunctură din luna septembrie 2010, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +2%), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Numărul salariaţilor va scădea moderat, soldul conjunctural fiind de -9% pe total industrie prelucrătoare (-13% la întreprinderile mijlocii, cu 50-249 de salariaţi), scrie Capital.

Cinci bancheri au încasat peste un milion de euro în 2009 pentru rezultatele din 2008. Bonusurile primite de bancheri în 2009 pe seama profiturilor record din 2008 au umflat salariile din domeniu, detronând managerii din alte sectoare economice. Nivelul premiilor nu a ţinut cont de criză. Cinci bancheri şi un top manager din asigurări de viaţă au încasat în anul de criză 2009 salarii, prime şi bonusuri totalizând echivalentul a peste un milion de euro pentru fiecare. Potrivit datelor furnizate ZF de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cel mai mare venit salarial net din România a fost anul trecut de 6,76 mil. lei, adică peste 1,6 mil. euro, i-a revenit unui bancher de top şi reprezintă un record istoric pentru salariile declarate la Fisc în România, relateaza Ziarul Financiar.

Cea mai proastă combinaţie economică: România se îndreaptă spre stagflaţie. Cel mai urât vis al economiştilor e pe cale să se împlinească: dilema pe care nici o politică economică n-o poate rezolva. Managerii se aşteaptă, pen­tru aceas­tă toam­nă, la scăderea numărului de angajaţi, stagnarea activităţii şi creşterea preţurilor, potrivit anchetei de conjunctură a Institutului Naţional de Statistică pentru lunile septembrie-noiembrie, prima făcută după majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată. Activitatea din construcţii şi comerţ urmează să scadă, în timp ce activitatea din industrie şi servicii va fi stabilă, precizează INS. Practic, managerii se aşteaptă la ceea ce manualele de economie definesc drept „stagflaţie”, informeaza Romania libera.

Doi miliardari români se luptă pentru 5% din portul Constanţa. Socep Constanţa, o companie cu afaceri anuale de 11 mil. euro, dar poziţionată strategic în portul Constanţa, a devenit miza celei mai aprinse dispute de pe Bursă, între doi oameni de afaceri care dispun de zeci de milioane de euro, dar sunt cunoscuţi mai mult la nivel local, unde îşi derulează afacerile. Lupta dintre grupul de transport TTS al omului de afaceri Mircea Mihăilescu şi producătorul de BCA Celco deţinut de Ioan şi Niculae Duşu pentru preluarea Socep Constanţa (SOCP) a urcat preţul acţiunilor operatorului portuar cu 60% într-o săptămână. Imediat ce TTS a plătit 3,2 mil. euro pentru 10% din Socep la sfârşitul săptămânii trecute, Duşu a contraatacat cumpărând acţiuni de 3 mil. euro pentru a-şi urca participaţia la 43%. Miza disputei este 5% din traficul de mărfuri în portul Constanţa. Afacerile familiei Duşu s-au ridicat anul trecut la 30 mil. euro, cea mai mare fiind Celco, unde a obţinut un profit de 8 mil. euro, scrie Ziarul Financiar.

Nokia produce mobile inteligente la Jucu. Nokia, producătorul finlandez de telefoane mobile, poate asambla, de la mijlocul acestui an, la fabrica de la Cluj, mobile cu funcţii complexe. Oficialii Nokia spun că au trecut de la producţia de telefoane simple la unele mai avansate, la doi ani după inaugurarea fabricii din Cluj. Mobilele cu funcţii complexe precum cameră foto, e-mail sau acces la internet sunt acum produse şi de români în fabrica de la Jucu, din judeţul Cluj. După ce, în 2008, a fost inaugurată prima serie de mobile Nokia „made in Romania”, directorul financiar al companiei spune că producătorul a trecut la ansamblarea de telefoane apropiate de cele inteligente. „Încă de la mijlocul anului trecut am decis să trecem către producţia de telefoane mai complexe, la unele apropiate de smartphones”, a spus Monica Suciu, directorul financiar al Nokia România, prezentă în cadrul unui forum al industriaşilor organizat la Bucureşti, informeaza Adevarul.

Câte fonduri europene a atras România în 2009 şi cum s-a descurcat Polonia. România a primit anul trecut 2,95 miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene (UE) şi a contribuit cu 1,22 miliarde de euro, înregistrând astfel un surplus de 1,69 miliarde de euro, al şaselea ca mărime în rândul statelor membre, potrivit unui raport prezentat, marţi, de Comisia Europeană. Anul trecut ne situam pe locul al cincilea, cu un beneficiu net de 1,6 miliarde de euro. Cel mai bine la acest capitol stă Polonia, singurul stat UE care a reuşit anul trecut să înregistreze creştere economică. În 2010, Polonia a fost cel mai mare beneficiar, cu un câştig de 6,34 miliarde de euro. Statul polonez a reuşit să atragă anul trecut 9,25 miliarde de euro, cel mai mult dintre statele est-europene. Pe poziţia a doua în rândul beneficiarilor s-a situat Grecia (3,1 miliarde de euro), urmată de Ungaria (2,7 miliarde de euro), Portugalia (2,15 miliarde de euro), Cehia (1,7 miliarde de euro), România (1,69 miliarde de euro) şi Letonia (1,5 miliarde de euro). Bulgaria a înregistrat o balanţă pozitivă de 624 milioane de euro, informeaza evz.ro.

Cu ce oferte promit băncile să vă scape de grija facturilor. Facturile de utilităţi pot fi plătite fără a mai sta la coadă la ghişeele furnizorilor de telefonie sau energie electrică. Cum alegi însă serviciul bancar de plată care ţi se potriveşte cel mai bine? Modalităţile cele mai utilizate de plată a utilităţilor sunt cele de Internet Banking, debit direct sau prin intermediul ATM-urilor. Sunt şi bănci prin care plata se poate face telefonic. Costurile percepute pentru aceste servicii sunt destul de reduse, în unele cazuri, chiar zero. Plata prin debit direct intrabancar, spre exemplu, presupune ca clientul să aibă deschis un cont curent la o bancă comercială. Deţinătorul contului semnează o convenţie de Direct Debit cu unitatea bancară, indicând parametrii de efectuare a plăţilor: contul din care se face plata, plafonul maxim de plată, durata de valabilitate a convenţiei, datele de facturare etc. În baza convenţiei semnate, care implică acordul clientului pentru această plată, contul este debitat automat, cu valoarea facturii, la intervalul de timp stabilit în convenţie, relateaza Capital.

Românii care au credite ar putea fi chemaţi din nou la bancă pentru a semna acte adiţionale la acte adiţionale. In cazul în care Parlamentul va aduce modificări ordonanţei privind contractele de credit, milioane de români vor fi nevoiţi să semneze alte acte adiţionale la cele abia parafate Românii cu credite ar putea fi puşi din nou pe drumuri pentru a semna la sediul băncilor acte adiţionale la actele adiţionale abia semnate, în cazul în care parlamentarii vor aduce modificări la ordonanţa 50/2010 privind contractele de credit. Pe de altă parte, băncile ar fi puse la cheltuială pentru a modifica softurile pe care abia le-au introdus. „Depinde de modificare, scrie Romania libera.

Salariile din Bucureşti, cu 60% mai mari decât în ţară. Discrepanţa dintre sumele medii cu care sunt remuneraţi angajaţii se explică prin faptul că, în Capitală, se află sediile centrale ale companiilor, iar în judeţe – centrele de producţie. Angajaţii din Capitală primesc un salariu cu peste 60% mai mare decât cei din alte zone ale ţării. Astfel, cei care lucrează în Bucureşti au un salariu mediu brut de 4.039 lei pe lună, comparativ cu cei din orice alt oraş sau sat din ţară, care sunt remuneraţi, în medie, cu numai 2.427 lei/lună, arată studiul PayWell România 2010, realizat de compania de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers, informeaza evz.ro.

Trei măsuri pentru a salva bugetul de pensii, pe viitor. Pe termen scurt rămâne falimentar. În lipsa reformelor, deficitul de la pensii ar putea ajunge la 12% din PIB în 2030, cât bugetul a trei-patru ministere. Bugetul pensiilor de stat nu poate fi salvat, pe termen scurt. Anul viitor, deficitul acestui buget ar putea ajunge la 3,6 miliarde de euro, adică 3% din PIB. Pentru că sunt 4,2 milioane de salariaţi care susţin 4,7 milioane de pensionari (fără agricultori şi pensii speciale) şi pentru că pensia medie este de aproape 40% din venitul mediu brut pe economie în timp ce contribuţiile sunt de doar 31,3%, pensiile de stat vor continua să fie o „gaură” în bugetul statului încă mult timp de acum încolo. Pe termen lung însă se pot lua măsuri. Mihai Şeitan, fostul ministru al Muncii, spune că una dintre cele mai importante este creşterea numărului de contribuitori, prevăzută în noua lege a pensiilor, relateaza Gandul.

Angajaţii Volksbank, instruiţi profesional cu fonduri europene. Angajaţii instituţiei de creditare Volksbank vor urma cursuri de perfecţionare în management în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Banca a demarat începând cu 1 iulie 2010 proiectul „Ţintind spre viitor- Adaptibilitate şi Flexibilitate la contexul şi transformările profunde de pe piaţa financiară”. Acesta este finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Valoarea totală a proiectului este de 8,21 milioane de lei (circa 2 milioane de euro), din care mai mult de jumătate reprezintă asistenţă nerambursabilă, mai exact 4,88 milioane de lei. „Personalul operativ şi de conducere va fi sprijinit în procesul de perfecţionare a cunoştintelor profesionale în contextul transformărilor actuale, pe o perioadă de 2 ani”, se arată într-un comunicat al instituţiei de credit, scrie evz.ro.