Deloitte: Romania mai are mult drum de parcurs pentru a se alinia la tendintele mondiale din sectorul energetic

Cresterea eficientei energetice, accelerarea productiei de energie regenerabila si dezvoltarea tehnologiilor de tip Smart Grid (asa numitele retele inteligente) sunt in topul prioritatilor pe care le au companiile energetice din intreaga lume, potrivit raportului global Deloitte Energy Predictions 2010. Carbunele este combustibilul viitorului. Aceasta este doar una dintre concluziile raportului. Potrivit Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), carbunele va acoperi 29% din cerintele energetice globale in 2030, spre deosebire de 26% in 2006. Unele tendinte identificate de raport nu se pot aplica, deocamdata, in cazul industriei din Romania, potrivit Deloitte.

Retelele inteligente de tip Smart Grid pot furniza energie electrica folosind tehnologia digitala si pot, de asemenea, sa integreze energia provenita din surse regenerabile. In plus, consumatorii vor avea posibilitatea de a reduce consumul in timpul orelor cu consum maxim, adaptind cantitatea luata din retea la nevoile lor personale.

Desi unele din tendintele prezentate in raport nu se pot aplica, pozitia geostrategica si resursele de energie primara pot ajuta Romania sa devina un jucator semnificativ in regiune, considera Valeriu Binig, Director Servicii Financiare Energie si Resurse in cadrul Deloitte Romania. Aceasta doar in conditiile in care Romania va tine pasul cu progresul tehnologic si va reusi sa atraga finantarile necesare.

„Raportul de fata prezinta o perspectiva asupra viitorului apropiat, anticipand mutatiile unei industrii care a depasit granitele geografice sau de stat. Romania insa, mai are mult drum de parcurs, avand in vedere procesele majore si necesare de restructurare care au loc in acest moment. Desi unele tendinte identificate de raport nu se aplica in cazul unei industrii cu impact national si partial regional si insuficient dezvoltate precum cea a Romaniei, tara noastra trebuie sa se alinieze in final la aceleasi nivele de eficienta si standarde tehnologice de protectie a mediului. In plus, data fiind pozitia geostrategica si resursele de energie primara, Romania are potentialul sa devina un jucator semnificativ in regiune, in viitorul apropiat. Privite din aceasta perspectiva, viteza reformei, a adoptarii progresului tehnologic si a atragerii finantarii necesare devin conditii vitale pentru industria locala”, a declarat Valeriu Binig.

Cele mai importante concluzii ale raportului:

• Unii economisti se asteapta  acum la recesiunea in forma „W” sau „double-dip recession”. In acest scenariu, cresterea economica globala inregistreaza  un progres modest, dar economia ramane slaba pe unele segmente. O revenire in forma de „W” ar putea, de asemenea, conduce la cresterea preturilor produselor, dar cu o variabilitate mai mare si un risc continuu pentru companiile petroliere si de gaze care se lupta sa-si imbunatateasca fluxul de numerar.

• Cu exceptia marilor companii petroliere, toate celelalte sectoare vor traversa o perioada de consolidare. Companiile independente de petrol si gaze precum și companiile miniere de dimenisuni mai mici pot deveni tinte pentru marile companii in cautare de rezerve, dar pot fi si beneficiari ai strategiei de rationalizare a portofoliilor implementate de marile companii. Companiile de energie electrica si utilitati vor lua in calcul activitatea de fuziuni si achizitii pentru a-si consolida pozitia strategica, pentru a obtine acces la piete si pentru a atrage lichiditati in vederea imbunatatirii capitalului.

• Tendinta de trecere de la un model descentralizat de luare a deciziilor la unul centralizat se va accentua pe termen lung, dand companiilor oportunitatea de a exercita un control sporit asupra proiectelor de exploatare si productie (E&P) tot mai complexe si costisitoare.

• Companiile Petroliere Nationale (CPN) cauta cu agresivitate oportunitati de fuziuni si achizitii pentru realizarea a trei obiective: sustinerea strategiilor lor comerciale; extinderea portofoliilor de rezerve si dezvoltarea unor aliante strategice. In 2010, tranzactiile CPN – CPN se vor intensifica dramatic, deoarece tarile percep in continuare valoarea economica si politica aferenta acestui tip de activitate.

• Companiile de electricitate si utilitati se vor confrunta cu noi tendinte, cea mai importanta fiind dezvoltarea tehnologiei Smart Grid, care poate revolutiona industria prin scaderea consumului de energie cu pana la 30%, ceea ce reduce si necesitatea de a construi noi centrale electrice. Estimarile arata ca electricitatea va acoperi o parte tot mai mare din cererea totala de energie la nivel mondial, ea fiind forma cu cea mai rapida rata de raspandire in randul consumatorului final in urmatorul deceniu. Date fiind cresterea si importanta electricitatii in intreaga lume, este surprinzator ca eficienta medie a retelelor de electricitate existente pe glob este in jur de 33%. Prin comparatie, retelele bazate pe tehnologia de ultima ora au o eficienta de 60%. Tehnologiile de tip Smart Grids pot reduce nevoia de a construi noi centrale electrice sau de a exploata surse de generare care pun in pericol mediul inconjurator. Pe larg, companiile ce folosesc retele inteligente adauga inteligenta computerelor si retelistica la ceea ce este de altfel un labirint fizic de fire interconectate.

• Carbunele este combustibilul viitorului. Potrivit Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), carbunele va acoperi 29% din cerintele energetice globale in 2030, spre deosebire de 26% in 2006. Pentru a satisface aceasta cerere in crestere, productia de carbune este estimata sa se majoreze cu aproximativ 60% de astazi si pana in 2030. O mare parte a acestei cresteri va proveni din tarile care nu fac parte din OCDE, inclusiv China si India, care-si vor dubla productia de carbune. Dar carbunele are si un dezavantaj. Arderea carbunelui emite aproximativ o tona de dioxid de carbon (CO2) pentru fiecare megawatt ora (MWh) de electricitate generat. Pentru tarile care depind foarte mult de carbune, inclusiv Statele Unite, tehnologiile de captare si stocare a carbonului (CCS) ar putea fi raspunsul. Mai multe țari deruleaza proiecte experimentale in acest sens.

• Pentru cei mai multi, Orientul Mijlociu si Africa de Nord sunt sinonime atat cu petrolul, cat si cu gazul natural. Dar in curand, conotatiile acestor regiuni bogate in resurse vor tinde spre productia de energii regenerabile. Multi considera conditiile geografice si demografice ca fiind numai bune pentru dezvoltarea unui nou tip de energie de baza in leaganul traditional al combustibililor minerali.

• Daca industria energetica  vrea sa-si controleze in continuare destinul, ea nu poate aborda atitudinea „vom trai si vom vedea” cu privire la reducerea emisiilor de carbon. Companiile trebuie sa dezvolte pro-activ tehnologii si procese pentru reducerea emisiilor si sa joace un rol activ in conturarea mecanismului de comercializare a carbonului care va fi utilizat. 

• In ciuda recesiunii economice recente, consumul de energie din intreaga lume ar putea creste in medie cu 1,6 procente pe an intre 2006 si 2030 – o crestere totala de 45%. Construirea mai multor centrale alimentate cu combustibili fosili nu pare sa fie raspunsul, atat din punct de vedere economic, cat si de mediu. In 2010, lumea va asista probabil la eforturile sporite de conservare si eficientizare a consumului energetic atat din partea consumatorilor, cat si a companiilor. Cresterea capacitatii nu este raspunsul; o mai mare eficiența energetica este raspunsul. Tehnologiile necesare conservarii energiei exista deja.

• Succesul companiilor petroliere si de gaze, fie ca sunt nationale sau internaționale, va depinde de capacitatea acestora de a atrage, dezvolta, utiliza si retine cu eficienta capitalul uman. Companiile petroliere internationale au recurs la moduri inovatoare de reducere a decalajului profesional prin incheierea de parteneriate cu universitati petrochimice din Orientul Mijlociu si Asia, dar va trece timp pana cand vor recupera timpul pierdut in acest domeniu.