Cum pierde religia teren și în școlile din Polonia, o țară unde Biserica este mai puternică decât în România – corespondență din Varșovia
După căderea comunismului, elevii polonezi au făcut în medie două ore de religie pe săptămână. Dar interesul pentru această materie a scăzut dramatic în ultimii ani, parțial și din cauza proastei reputații și anacronismului Bisericii Catolice.
Orele de religie au revenit în școlile poloneze în anul 1990 după ce, în perioada comunistă, se țineau pe lângă biserici. Acest lucru le făcea, în unele cazuri, greu accesibile. Reintroducerea religiei în școli s-a făcut atunci printr-o decizie administrativă, fără o dezbatere publică majoră.
„Totul s-a întâmplat pe fondul senzației că Biserica Catolică a stat pe partea dreaptă a istoriei în perioada comunistă și acum este timpul să fie răsplătită,” explică pentru HotNews.ro Jaroslaw Makowski, teolog și istoric al filosofiei din Cracovia.
După cum se știe bine în România, Biserica Catolică poloneză a jucat un rol esențial în lupta anti-comunistă, sprijinind opoziția față de regim, condusă de Solidaritatea.
„Însă, după ce religia a pătruns în școli, Biserica Catolică și-a urmărit interesul folosind ceea ce poate fi numită metoda salami”, continuă teologul.
„La început Biserica plătea preoții și profesorii de religie, dar apoi aceștia au trecut la bugetul de stat. La început, era o oră de religie săptămânal, acum sunt două. Mai nou, se vorbește despre a introduce religia ca subiect de bacalaureat”.
Orele de religie în școlile poloneze sunt opționale. După 18 ani, elevul ar putea alege singur dacă merge la această materie sau nu, iar până atunci, decid părinții. De fapt, conform legii, elevul poate să facă religie, etică sau să nu facă nimic în acel interval orar.
Jaroslaw Horowski, profesor la Universitatea Mikolaj Kopernik din Torun (specializat în filosofia educației), explică pentru HotNews.ro că „suntem organizați ca societate civilă, părinții trebuie să aibă dreptul să aleagă”. Accentuează faptul că subiectul nu este, deci, obligatoriu.
Horowski mai atrage atenția și că, dacă într-o clasă există cel puțin șapte elevi care doresc asta, pot face nu doar etică, dar și altă oră de religie organizată de una dintre celelalte biserici reprezentate în Polonia, nu doar cea Catolică.
Aceasta este teoria. În practică, acest criteriu, că trebuie să existe cel puțin șapte elevi dornici ca să se angajeze profesor de etică sau de altă religie decât cea catolică, a însemnat de-a lungul timpului că de facto religia catolică era singura opțiune oferită de majoritatea școlilor.
Multă vreme, acest fapt nu a deranjat pe aproape nimeni, dat fiind că, în anii 90, 98-99 la sută din polonezi se declarau catolici practicanți.
Tinerii, tot mai atei
Însă realitatea socială se schimbă. Chiar dacă și în prezent 92 la sută din polonezi tot declară că aparțin Bisericii Catolice (practicanți, desigur, sunt mult mai puțini), printre tineri, situația este dramatic diferită: doar jumătate dintre studenții polonezi recunosc Biserica Catolică drept o autoritate pentru ei.
Mai puțin de o treime dintre tineri sunt catolici practicanți.
„Tineretul polonez este grupul social care se secularizează cel mai rapid din toată Europa”, spune teologul Makowski.
„Se zice despre acești tineri nu doar că părăsesc Biserica, dar că aleargă cât mai departe de ea”.
Printre milenialii și membrii generației Z poloneze, apostazia (părăsirea formală a Bisericii) a devenit trendy. Tiktok-ul e plin de filmulețe în care tinerii explică procedura sau sărbătoresc că au reușit să o finalizeze cu succes.
Îndepărtarea societății de Biserică s-a produs treptat, însă niște motive foarte concrete au provocat multor tineri nevoia acută de a se rupe de această instituție.
„Tinerilor polonezi le pasă de schimbările climatice, de drepturile LGBT, iar astea sunt subiecte pe care Biserica Catolică poloneză se poziționează extrem de retrograd,” spune Makowski.
Într-adevăr, prelați de rang înalt, de exemplu Marek Jedrzejewski, arhiepiscopul de Cracovia, au făcut nenumărate declarații despre oamenii LGBTQ care pot fi încadrate chiar la „hate speech”.
Una dintre tezele preferate ale lui Jedrzejewski este că „ideologia LGBT”, pe care o mai numește „ciuma curcubeului”, „depravează tineretul”.
Marș pentru viață și familie în Polonia. FOTO: Jaap Arriens/ ddp USA/ Profimedia
Dincolo de asta, Biserica Catolică poloneză este de ani de zile confruntată cu revelații despre acte de pedofilie comise de-a lungul timpului de preoți, care apoi au fost ascunse de instituție, cu prețul expunerii altor copii la crime similare.
Chiar anul acesta, o carte publicată de un jurnalist olandez a prezentat dovezi cum că însuși Papa Ioan Paul II, care are reputație de sfânt aici, a protejat în mod similar preoți pedofili (suntem aici în Polonia în plin scandal legat de aceste ultime dezvăluiri).
În acest context, tinerii polonezi sunt de mai multă vreme mai puțin dornici de a face ore de religie la școală. La scepticismul lor față de religie și biserică, se adaugă și faptul că lecțiile de religie nu sunt mereu interesante, chiar și pentru cei credincioși.
„Nivelul de competență al profesorului contează foarte mult la religie – unii nu au pregătirea pedagogică necesară sau nu au talent”, comentează Horowski.
„Dar, spre deosebire de materii precum chimia sau biologia, pe care trebuie să le faci chiar dacă nu îți plac, de la religie poți să te retragi”.
Makowski explică și faptul că, printre preoți, a preda în școală este considerat mult mai puțin prestigios decât a sluji în biserică deci, de multe ori, cei care trebuie să facă asta sunt, fie frustrați, fie plictisiți.
În plus, conținutul lecțiilor este controlat în totalitate de Biserica Catolică, ceea ce înseamnă că curriculum-ul nu a fost demult adaptat la interesele și stilul de comunicare al tinerilor.
- Citește și: Vizita lui Biden: De ce este Polonia atât de importantă pentru SUA – corespondență din Varșovia
De ani de zile, interesul pentru orele de religie este tot mai mic. Însă, în ciuda faptului că obiectul nu este obligatoriu, școlile au folosit tot felul de metode pentru a ține tinerii la aceste ore.
De exemplu, în multe cazuri, orele de religie sunt programate în mijlocul zilei, neexistând alternative de petrecere a acestui timp de către cei care nu fac religie. În multe cazuri, diriginții nu explică părinților că cei mici pot să nu meargă la niciuna dintre lecții, religie sau etică, punând în schimb presiune pe una sau alta dintre variante.
În afară de ora de religie, alte activități religioase mai au loc în școlile publice. De exemplu, înainte de Paște, copii sunt duși direct de la școală la biserici pentru a lua parte la ritualuri (părinții trebuie să refuze explicit dacă vor să evite asta).
Presiuni pro-Biserică
Evident, într-o societate în care forțele conservatoare sunt așa de puternice ca în Polonia, Biserica Catolică nu va accepta pur și simplu dispariția religiei din școli.
Ministrul Educației, Przemyslaw Czarnek, din partea partidului de guvernare Lege și Justiție (care este apropiat de Biserică), a anunțat deja că, din 2023, elevii for fi obligați să meargă fie la religie, fie la etică. Consecința va fi, mai ales în școlile mai mici, din mediul rural sau provincie, că elevii vor fi forțați să meargă la religie, pentru că școlile nu au fonduri să angajeze ambii profesori.
În plus, Ministerul a inițiat deja colaborări cu o serie de instituții de învățământ superior, acordându-le fonduri ca să organizeze cursuri de specializare pentru cei care vor să predea etică (profesori de etică sunt prea puțini, în general, în sistem). Jurnaliștii de investigație au descoperit între timp că banii au fost dați în majoritate unor instituții catolice. Profesorii de etică școliți în acest fel vor fi…tot de religie.
O altă propunere care a apărut în spațiul public în ultima vreme este aceea de a introduce religia ca materie de bacalaureat. Proiectul legislativ, existent deja, a fost pregătit de organizația Ordo Iuris, unul dintre grupurile ultra-catolice cele mai influente din Europa, care a militat cu succes, de exemplu, pentru restricționarea dreptului la avort în Polonia.
Problemele cu religia în școli sunt doar unul dintre simptomele crizei Bisericii Catolice poloneze, spune teologul Makowski.
Dar, ca peste tot, forțele conservatoare nu se lasă ușor învinse, ci contraatacă serios, inteligent și bine coordonat.
Claudia Ciobanu este corespondent în Polonia al Balkan Investigative Reporting Network.
INTERVIURILE HotNews.ro