Anul Galileo Galilei: ce aniversam in 2009?

Anul 2009 va fi anul international al astronomiei. Se celebreaza, in acest fel, 400 de ani de la primele observatii astronomice facute de Galilei, cu ajutorul lunetei. 400 de ani de la un moment crucial care a schimbat istoria stiintei, si, poate, istoria lumii moderne. « Cazul Galilei » a inceput cu o carte si cateva pamflete si nu este inchis nici acum. Abia in 1992 sentinta de condamnare pentru erezie a fost ridicata de Vatican, iar faptul ca saptamana aceasta papa Benedict al XVI-lea a laudat contributia lui Galileo Galilei la mai buna intelegere a Universului si a legilor naturii a ajuns in fluxul principal de stiri al tuturor agentiilor de presa.

Povestea

Ca orice mare eveniment, si aceasta aniversare are o poveste. Ca toate povestile bune, si aceasta incepe cu o carte. Publicata la Ventia, in 1610, cartea i-a adus celebritate aproape instantanee autorului ei. Pe buna dreptate : nu se intampla prea des ca intr-o singura carte sa fie anuntate patru descoperiri astronomice epocale. Cateva apar chiar din titlu :

Sidereus Nuncius (1610) Foto: Wikipedia

Mesagerul stelar (sau mesajul din stele)

Dezvaluind marile si minunatele lucruri care se arata privirii oricui, dar in special filosofilor si astronomilor, lucruri minunate observate de Galileo Galilei, patrician florentin si matematician oficial al Universitatii din Padova, cu ajutorul unei lentile spion construita de curand de acesta, [descoperiri] pe fata lunii, nenumarate stele fixe in Calea Lactee, stele nebuloase, dar in special patru noi planete care se rotesc imprejurul stelei lui Jupiter, la intervale inegale si cu perioade de o minunata rapiditate, si care, nestiute de nimeni pana astazi, au fost descoperite de curand de autor si denumite stele mediceene.

Autorul cartii era la data aceea profesor de matematica la Universitatea din Padova.

In 1609, Galileo Galilei aude de noul instrument astronomic construit de un olandez pentru a spiona, pe mare, miscarea corabiilor inamice. Se familiarizeaza cu principiul de constructie al instrumentului si construieste el insusi un astfel de sistem de „lentile spion” cu care face apoi o demonstratie impresionanta in fata senatului venetian.

Este o remarcabila miscare de imagine, incheiata cu donarea instrumentului catre republica ventiana. Ca urmare, Galileo Galilei isi consolideaza pozitia la universitate si obtine o dublare a salariului.

Si, in acelasi an, profesorul de matematica se apuca serios de astronomie, punand la lucru noul instrument. Un an mai tarziu, Mesagerul stelar se deschide cu afirmatia:

« In acest mic tratat voi prezenta cateva lucruri de mare interes pentru toti cei ce studiaza fenomenele naturii…. De mare interes, spun, prin meritul lor intrinsec, prin absoluta noutate, si, in cele din urma, datorita minunatului instrument cu ajutorul carora le-am descoperit »

Noutatea

Galilei nu este inventatorul telescopului, desi se lauda cu aceasta pe coperta cartii. Este insa primul savant care indreapta telescopul spre cer. Iar descoperirile anuntate de Mesagerul stelar arunca in aer tot ce se stia pana acum. Este greu de imaginat o revolutie mai radicala, mai completa, decat cea cuprinsa in cele cateva zeci de pagini ale cartii lui Galilei.

In 1609, astronomii, fizicienii si oamenii de rand credeau ca traiesc intr-un cosmos ordonat, sferic, inchis si mic, avand in centrul Pamantul, locul privilegiat al Creatiei divine. Imprejurul Pamantului, stelele si planetele se roteau pe sfere solide, cristaline, imateriale (sau, in orice caz, facute dintr-o altfel de materie decat cea terestra).

In anul in care Galileo Galilei isi construieste un telescop si il indreapta spre ceruri, probabil ca singurul care credea altceva era matematicianul, astronomul si astrologul imperial Johannes Kepler. In primii ani ai secolului al XVII-lea, Kepler publicase o serie de carti in care incerca sa construiasca, cu ajutorul unor serii intregi de noi observatii astronomice, o alta imagine a lumii, una care sa sustina mai degraba strania teorie emisa cu aproape 100 de ani in urma de Nicolaus Copernicus.

Adica o lume in care nu Pamantul, ci Soarele este centrul universului. Dar si universul lui Copernicus, si universul lui Kepler erau tot niste constructii sferice, marginite si relativ mici, ierarhic organizate, in care Pamantul era alcatuit din cu totul alta materie decat cerurile. Si toate aceste constructii se intemeiau pe observatii astronomice facute cu ochiul liber.

Reprezentarea suprafetei neregulate a Lunii (Sidereus nuncius, 1610) Foto: Wikipedia

Prin telescop, Galilei vede altceva : mai intai, relieful Lunii. Un corp ceresc cu munti si vai, adica foarte asemanator cu Pamantul. Apoi, in locul stelelor fixe ale caror pozitii erau cunoscute inca din antichitate, Galilei vede mii de alte stele noi in Calea Lactee.

Ce erau toate aceste stele noi si inca nevazute de nimeni niciodata ? Ar fi putut fi ele obiecte cosmice situate « mai departe » decat celelalte ?

Cea mai mare descoperire era insa, de departe, descoperirea a patru noi planete, care, in plus, se roteau in jurul unei alte planete mai mari, Jupiter. Asta nu se potrivea cu nici unul din modelele de univers propuse pana atunci, nici macar cu propunerea revolutionara facuta de Kepler cu cativa ani inainte, de a ne imagina ca planetele se rotesc in jurul soarelui pe orbite de o forma alungita si nu circulara.

Numarul planetelor era considerat fix, iar structura orbitelor lor dadea structura de ordine a Universului. Satelitii lui Jupiter aruncau in aer toate principiile fizice ale momentului.

Am descoperit 4 noi planete pe care nu le-a vazut nimeni, de la inceputurile lumii – scrie Galilei in cartea lui. Si aceasta descoperire ne spune ca toate teoriile noastre despre univers sunt gresite. Nu e de mirare ca Mesagerul stelar a avut un impact imediat.

Impactul

O a doua editie a cartii a fost publicata aproape imediat, la Frankfurt. Si reactia nu s-a lasat asteptata. Unul dintre primii care au reactionat a fost astrologul imperial, Johannes Kepler. In 1610 apare la Florenta O discutie cu mesagerul stelar. Kepler, desi nu are telescop, confirma descoperirile lui Galilei si saluta inceputul unei noi epoci in astronomie.

Si, probabil (putem spune astazi) inceputurile stiintei moderne.

Linkuri intersante

Sarbatorirea descoperirilor lui Galilei pe pagina consacrata anului international al astronomiei

O editie electronica a cartii lui Galilei (in Latina, facsimil)

O traducere in engleza a aceleiasi carti