La vanatoare uninominala de prosti (de Traian Ungureanu)

Capitalismul a murit pe Wall Street, iar socialismul a inviat la Dabuleni. In urma acestor desfasurari, alegerile americane arata ca un prohod federal, iar ale noastre ca o nunta cu dar.

Americanii strang din dinti, noi le ranjim. Lumea scurma dupa ultimul sfant, la noi ploua diluvian cu bani si protectie de stat. Singurele probleme ale acestui chef pastoral-fiscal sunt, in ordine, prostia organizatorilor si nenorocul iminent al mesenilor. La prima vedere, tandemul Geoana-Tariceanu nu face nimic altceva decat sa cumpere, din timp, viitorul parlament, in baza unui avans urias acordat, fara conditii, electoratului. La a doua vedere, nu mai e nimic de vazut. Vestea proasta este ca avansul e acordat alegatorilor din banii alegatorilor, iar vestea cea mai proasta e ca alegatorii n-au o letcaie. Dar pot fi indatorati pana la ruina totala.

Premierul 5 Km si Sfantul Protector al Cosmonauticii Nationale pregatesc, laolalta, ruina economica si democratica.

Geoana si Tariceanu sunt un generator de haos. Cand opera lor va fi implinita, ne vom aduce aminte de perioada septembrie-noiembrie 2008 si ii vom da titlul cuvenit: inceputul sfarsitului. Geoana si Tariceanu sunt, desigur, iresponsabili, dar asta nu explica indeajuns nesatul distructiv al acestor impostori guresi. Restul tine de incompetenta, de prostia dura si pura a provincialului care nu intelege mersul lumii si-si doreste o natiune nu mai putin natanga. Geoana si Tariceanu cred ca pot cheltui orice si oricum, pentru ca au obisnuinta banului negru. Sistemul lor nu e financiar, caci asta i-ar pune sa inteleaga o realitate fina si complicata: banii nu traiesc in valize, ci se misca pe un circuit global care pedepseste cea mai mica eroare.

Geoana si Tariceanu au taiat burta bugetului. In acest timp, sistemul interbancar global e pietrificat de panica. Bancile nu mai indraznesc sa imprumute alte banci. Creditul interbancar are scadente infime, aproape orare. Dobanzile seamana mai degraba cu camata de dugheana. Criza e americana numai in careul sovietic al mintii lui Iliescu. Sau in neghiobia lui Geoana, socialistul care hotaraste sa treaca pe lemne, pentru ca i s-a ars un bec in casa. Sistemul financiar european e la fel de bolnav si american: aceeasi supraincarcare cu datorii irecuperabile. Institutiile de credit germane, olandeze, austriace mustesc de imprumuturi toxice contractate pe pietele Europei de Est. Romania e in mijlocul acestui gol de incredere si solvabilitate, dar Geoana si Tariceanu au alegeri! Catastrofa e previzibila, doar data e in discutie: 2008 sau 2009? Iar cand socul va izbi faimoasa noastra crestere economica pe credit de consum, autorii vor fi departe: Tariceanu, in Porsche, pe Coasta de Azur, iar Geoana, pe orbita, intr-un tractor cu GPS.

Insa nimic nu poate rivaliza cu distrugerile provocate de viitoarea ruina democratica. O economie se poate reface dupa ce procura sape de lemn generatiei de fata. Un sistem judiciar distrus e aproape irecuperabil. Aici se afla secretul intunecat al manevrelor comune PSD-PNL. Tariceanu a avut nervul sa sfideze, la Bruxelles, declarand ca preluarea procurorilor in folosul borfasilor nu a fost o decizie oportuna. Cu alte cuvinte si in acelasi spirit: masura buna, timing rau. Aceasta cugetare abjecta descrie perfect principala opera a tandemului PSD-PNL: inaltarea demnitarilor deasupra legii si coborarea cetateanului intr-o lipsa totala de insemnatate.

Ruina e pe drum. PSD si PNL o piloteaza vartos. Un singur lucru o mai poate intoarce din drum: o partida de vanatoare uninominala a prostiei, pe 30 noiembrie.

Cotidianul