Romania libera: Taximetristi din Congo in jungla din Bucuresti

» Firma de taximetrie care are contract cu Aeroportul „Henri Coanda” din Capitala a angajat 33 de soferi din Congo, spre uimirea clientilor, starnind rumoare in randul conducatorilor de taxi iesiti la vanatoare de pasageri.

» Ideea le-a venit patronilor firmei dupa o excursie in Republica Mauritius, insula aflata la est de Madagascarul african.

» Congolezii, majoritatea soferi in capitala tarii lor, spun ca nu castiga mai mult ca acolo, dar sunt multumiti ca aici nu se aud impuscaturi pe strada.

» Inainte de a veni in Romania, congolezii s-au documentat despre tara noastra si au aflat despre „Ciocescu, revolusia si iarna nu-i ca vara”.

De vreo doua saptamani, la Aeroportul Otopeni si-au facut aparitia cativa soferi de taxi care starnesc nedumeriri calatorilor si ironii ale colegilor de breasla aflati in cautare de clienti. Imbracati in camasa galbena, pulover bleumarin si pantaloni negri, 20 de congolezi adusi din Africa de firma Fly Taxi si-au lasat acasa femeile si copiii, iar acum invata sa supravietuiasca in jungla bucuresteana cu putinele cuvinte invatate in limba romana si cu prietenul cel mai informat in materie de adrese, aparatul GPS.

Aproape ca ii recunosti dinainte de a parca taxiul in fata ta, ei nu urca vijelios rampa spre platforma din fata aeroportului, ci vin agale si se asaza tacticos la coada sirului de masini ale firmei care i-a angajat. Coboara de la volan, mai schimba o vorba intre ei – poate despre frigul cu care nu s-au obisnuit inca – si asteapta clientii repartizati de dispecerii Fly. Soseste avionul de Barcelona si, imediat dupa el, cel de Viena. In graba spre casa, primii calatori proaspat sositi pe pamant romanesc se opresc contrariati langa taxi: soferul este negru, „negru din Africa”. Ridica sprancenele pentru un moment, cat sa se dumireasca daca „descoperirea” ii incurca in vreun fel, apoi se urca pe bancheta din spate, anunta destinatia si, cu un soi de neliniste plina de curiozitate, urmaresc cum soferul de ciocolata butoneaza pe GPS.

„Imi plac romanii ca nu sunt rasisti”, spune – mai in franceza, mai in romana – unul dintre taximetristii congolezi, Bageta Nkovi Jean-Pierre. Are 41 de ani, este din Kinshasa, capitala Republicii Congo, si tot taximetrie facea si acolo, „dar la negru”. S-a documentat despre Romania inainte sa accepte sa vina aici: „stiu dictator Ciocescu, revolusia, iarna nu-i ca vara”, isi enumera Bageta cunostintele, zambind generos. Nu stie cui ii apartine aceasta din urma expresie, dar cu totii au simtit pe pielea lor ca in Romania iarna nu-i ca vara. In afara de temperaturile scazute, nu-i deranjeaza deocamdata mai nimic, iar Bucurestiul nu li se pare un oras urat. Atat numai ca are multe semne de circulatie, „many semafor, many trecere pieton”, cum explica Bageta in englezo-romana. In Kinshasa nu prea au semne de circulatie, ne lamureste instructorul auto al celor 33 de congolezi, Petre Risipitu, si el angajat al Fly Taxi.

Integral in Romania libera