Academia Catavencu: Sinologul Zlotea: ''Am mincat ciine, sarpe, lacuste, scorpioni, stele de mare, broaste, pupe de viermi de matase''
Mugur Zlotea este profesor de chineza la Facultatea de Limbi Straine din Bucuresti. Si a mai stat si ani buni in China. De aceea, l-am luat la intrebari despre China de azi. China de azi, ma rog, daca vreti voi, China Olimpiadei.
Reporter: Ce-i cu comunismul chinezesc?
Mugur Zlotea: Comunismul chinezesc de astazi este diferit de ceea ce am cunoscut noi inainte de 1989. Ideologie maoista? Da, exista, se vorbeste despre ea, dar atit. Exista ore de educatie marxist-maoista, in facultati, dar sint tratate cu mare usurinta. Nici discursul oficial nu mai este foarte ancorat in ideologia maoista. Acum se discuta despre deschiderea lui Deng Xiaoping, despre „Teoria celor trei reprezentari“ a lui Jiang Zemin si despre „Teoria societatii armonioase“ a lui Hu Jintao. Comunismul nu este simtit de oamenii de rind ca o povara; deschiderea economica, transformarea economiei planificate intr-o economie de piata le-au dat acestora posibilitatea sa cistige bani. Multi bani. (De altfel, Deng Xiaoping este foarte des citat spunind „Este glorios sa fii bogat“.) Comunismul este foarte usor de indurat cu burta plina. Nu exista frica de comunisti. Majoritatea chinezilor au carnet de membru de partid.
Rep.: Cenzura, turnatorie, Securitate?
M.Z.: Turnatorie, Securitate… Concepte pe care eu evit sa le folosesc, din cauza asocierii lor cu ceea ce exista la noi. Au existat asemenea fenomene si in China, dar situatia este diferita acum. Sint sigur ca mai exista turnatorie. Nu este intelept sa critici partidul, cu voce tare, in locuri publice unde se gasesc si reporteri si, din intimplare, sint si straini. Partidul Comunist nu se bucura atunci cind este criticat. Exista disidenti. Majoritatea in afara Chinei, dar exista si in inchisoare, in China. A existat, bineinteles, si un caz de ziarist inchis, pentru ca a postat pe Internet informatii considerate secrete. Dar cazul a fost „rezolvat“ cu ajutorul grupului Yahoo!. Majoritatea celor inchisi au facut declaratii publice.
Rep.: Cenzura?
M.Z.: Cenzura exista. Multa si diversa. China este, probabil, tara cu cei mai multi cenzori. Internetul este controlat, accesul la site-uri considerate „nesanatoase“ este restrictionat, cautarile pentru cuvintele-cheie „Tibet“, „democratie“, „Tienanmen“ sint limitate. Cartile sint si ele cenzurate. Exista carti care au pasaje cenzurate, exista carti interzise. Transmisiunile TV se fac printr-un satelit chinezesc, ceea ce da posibilitatea intreruperii emisiunii in caz de nevoie. Exista stiri care pot sa ajunga in ziar, exista stiri care nu pot. Si multe altele. Acum, cit de mult ii afecteaza cenzura pe chinezii de rind… aici este discutabil. Atit timp cit ei nu sint constienti ca exista scriitori destul de cunoscuti in Occident, critici la adresa regimului, nu simt nevoia sa ii citeasca. Societatile de televiziune prin cablu nu au in oferta lor posturi straine de televiziune, exceptind posturile hongkongheze, si, oricum, ar fi inutil, pentru ca marea masa nu vorbeste decit chineza. Chiar si cei care vorbesc o limba straina acceseaza destul de rar siteurile de stiri in limbi straine, pentru ca nu ii intereseaza. Exista filme, China este patria DVD-urilor piratate, necenzurate, ieftine, hranitoare… Cit despre ceea ce se intimpla in China si nu apare in ziar… stirile circula, apar imediat pe Internet, si chiar daca sint sterse destul de repede, nu este niciodata indeajuns de repede. Telefoanele mobile cu camere video reusesc sa fie mai rapide decit cenzura.
„Nu se vorbeste despre Tienanmen“
Rep.: Se vorbeste despre Tienanmen? Chinezii se mai revolta?
M.Z.: Nu se vorbeste despre Tienanmen. Cel putin nu public. Nu stiu daca ceea ce a fost atunci in Tienanmen a fost tocmai o miscare revolutionara, fiindca chinezii au parerile impartite. Chinezii se revolta. Anul trecut au fost citeva mii de revolte recunoscute oficial de partid. Neoficial, au fost, probabil, mai multe.
Rep.: Cum e sa fii obligat la un copil?
M.Z.: Politica unui singur copil nu este vazuta ca o povara in orase. Viata este din ce in ce mai scumpa, iar un copil costa. Majoritatea familiilor nu vor decit un copil, daca vor copii. La sate, situatia este putin diferita. Fetele nu sint forta de munca, sint preferati baietii. Cei din orase nu au voie sa faca decit un copil, dar daca ambii parinti provin din familii cu un copil, au voie sa faca doi. La sate, daca primul copil este fata, au voie sa mai faca un copil.
Rep.: E cu Biserica?
M.Z.: Chinezul nu este credincios. El isi aminteste ca exista zei numai cind are nevoie de ei. Exista si chinezi crestini. Biserica catolica din China, cea oficiala, nu este subordonata Vaticanului. Acum, exista si asa-numitele „underground churches“, cele care refuza sa fie subordonate statului. Acestea sint ilegale si, in consecinta, vinate.
Rep.: Nu e cam kitsch chinezul?
M.Z.: Chinezul de rind isi duce viata asa cum l-au invatat parintii lui. Traditiile se pierd in orase si incep sa se piarda si la tara. Comunismul actual nu neaga traditia. Chinezii au zile libere de sarbatorile traditionale (de exemplu, pentru Ziua Mortilor). Chinezul este putin kitsch prin natura lui.
„Am mincat 25 de kilograme de orez in doua luni“
Rep.: Ati mincat ciine?
M.Z.: Maninca foarte mult orez. Eu si colegul meu de apartament consumam 25 de kilograme de orez in doua luni. Am mincat insa si ciine, sarpe, lacuste, scorpioni, stele de mare, broaste, pupe de viermi de matase. Lacustele si scorpionii sint prajiti in ulei si sint ca semintele. Nu se consuma in cantitati industriale si nu se maninca zilnic
.
Rep.: E mai bine sa fie tinuti in cusca Chinei comuniste decit sa ne invadeze?
M.Z.: O alta misconceptie. Chinezii nu sint tinuti in China. Oricine poate sa isi faca un pasaport. Nu primesc vize.
Rep.: Cum fug din tara?
M.Z.: Un chinez normal, de la tara, cu un venit infim, dupa standardele occidentale, nu ar avea nici o sansa sa primeasca o viza. Exista tot felul de retele care ii „ajuta“ sa se strecoare pe cite un vas, sa ajunga in Japonia, Australia, Europa sau SUA. Nu cred ca se numeste atit „fuga din tara“, cit „strecurat“ in alta tara.
INTERVIURILE HotNews.ro