Iliescu – de ce-ar pleca, de ce-ar mai fi ramas (Adrian Ursu)

Unde se duc dinozaurii politici cand se duc? Cum istoria erei postglaciar-comuniste nu a consemnat alte cazuri de disparitie in afara deceselor naturale, e greu de raspuns la o astfel de intrebare.

Unde se duce Ion Iliescu daca se duce? Ce va face singurul politician de cariera al Romaniei daca nu va mai candida pentru nici o demnitate publica? Se va ocupa de proiectele personale, spunea fostul multipresedinte, probabil de cele din sfera ecologismului, ca doar e calificat, de la dragostea pentru fauna – mai, animalule! – pana la preocuparile pentru lupta cu incalzirea globala.

„Ma gandesc foarte serios sa nu mai candidez“, se confesa duminica Cotidianului Ion Iliescu, adanc in inima lovit de sistemul asta electoral pacatos, care il impinge sa faca politica si campanie doar intr-un colt de judet, acolo, in colegiul lui.

Publicitate

Pe urma, cica, ar mai fi si varsta, ca vine acus aniversarea 80. Sa presupunem ca scenariul privind intentia de retragere se bazeaza pe o decizie irevocabila. Daca asa vor sta lucrurile, ar fi primele alegeri fara Ion Iliescu. Urale si ovatii razbat dinspre dusmanii de o viata ai multipresedintelui. Indemnul golanilor din Piata Universitatii – „Iliescu, du-te acasa…“ – s-ar implini dupa fix 18 ani.

Bucuria e prea putin justificata. Daca scenariul ar fi dus pana la capat, Iliescu n-ar disparea pentru ca sistemul politic si mecanismele civic-democratice au devenit atat de eficiente si de moderne incat l-au ejectat. Nu, Ion Iliescu ar pleca fiindca asa vrea el! N-ar fi nici un castig pentru reformarea clasei politice, cum ar zice vorbetii gargaragii in fata oglinzii.

Ar disparea un politician de profesie – cu pacatele si cu defectele lui imense – si i-ar supravietui oportunistii, impostorii si apucatorii. Ar exista, e drept, cateva castiguri prin ascunderea lui Ion Iliescu in spatele cortinei. Primul ar fi transformarea PSD intr-un partid frecventabil pentru PD-L. Traian Basescu si liderii formatiunii telecomandate de el par sa nu mai aiba alt obstacol in calea apropierii de social democrati. Cu Ion Iliescu bagat in dulap, o asociere pentru o guvernare in tandem, dupa parlamentarele pe care PD-L nu mai spera sa le castige cu majoritate, ar deveni posibila.

Daca rememoram ultimele atacuri si declaratii publice referitoare la PSD, vom constata ca nomina odioasa ramane doar Iliescu, in vreme ce despre Mitrea, Hrebenciuc sau chiar Nastase nu se mai aude nimic nici in discursul prezidential, nici in iesirile orchestrei de suflatori a lui Boc. Pe de alta parte, cu Ion Iliescu scos din joc, drumul lui Oprescu spre Cotroceni ar putea ocoli unul dintre punctele de atac ale adversarilor sai, care au incercat sa-l innoade si la locale cu firele care-l leaga pe doctor de „batranul edec“. La capitolul pierderi, in varianta retragerii pe bune a lui Ion Iliescu, ar trebui numarate voturile minus pentru PSD prin neutilizarea unui vector de imagine important in fiefurile traditionale. Experienta alegerilor din iunie a dovedit ca, acolo unde a pus bunicuta mana, a crescut.

Ramane insa scenariul cel mai plauzibil: anuntul lui Ion Iliescu face parte nu neaparat din repertoriul de fandoseli specifice varstei, ci dintr-o tactica bine ticluita, de consolidare a pozitiei in interiorul partidului. Poate ca Ion Iliescu a recurs la metoda pe care alti lideri din epoci si zone diferite au utilizat-o – Nicolae Ceausescu la sedinta CPEx si Gheorghe Hagi la carma nationalei. Te faci ca pleci ca sa fii implorat sa ramai. Si ramai.

E pe muchie insa, pentru ca asta poate sa-ti aduca fie un ascendent asupra celor ce s-au rugat de tine, fie pieirea. Ion Iliescu ar putea miza tocmai pe teama lui Geoana ca fiecare procent pierdut l-ar costa scaunul si capul. In felul acesta ar putea obtine mai multa putere in PSD. Daca asa va sa se intample, declaratia lui Ion Iliescu – aparent mincinoasa – ramane la fel de sincera: proiectele personale de care se va ocupa vor fi tot cele politice, adica reincalecarea partidului pe care l-a format si l-a deformat dupa chipul si asemanarea lui. Caci Ion Iliescu stie sa iasa din politica intr-un singur fel.

Cotidianul