Comuna Minune

Alegatorii din Stefanesti aveau un pitic pe creier. S-au atasat atat de mult de el incat au ajuns la concluzia ca ar fi pacat sa ramana doar un personaj neutru. Atunci le-a venit ideea sa-l impersoneze. L-au si botezat cu un nume pe masura: Adrian Copilul Minune.

Incetul cu incetul, relatia satenilor cu piticul a devenit sinonima cu raportul dintre proprietarul de masina nemteasca si BMW. Se stie, cand ii dai pedala, nu tu conduci un BMW, ci BMW-ul te conduce tine. Contra unei sume negociate in secret, la bufetul comunal, piticul a trecut in fruntea satului.

Cine nu recunoaste ca miza alegerilor de la Stefanesti sunt cele 300 de hectare minte flagrant. Ei, bine, da, razbelul imobiliar a plecat de la o plimbare de seara a Copilului Minune prin extravilanul Stefanestilor. Deranjat ca iarba necosita ii gadila poponetul in timpul mersului, piticul a dat ordin ca pasunile sa fie arse si in locul ierbii, la araturile de toamna, terenurile sa fie insamantate cu arbusti ornamentali, tip P + 14, cu o dumbrava de vile rezidentiale si cu o padure de hale de productie.

Chiar daca Dictatul de la BEC i-a clatinat pozitia dominanta in Stefanesti, Piticul Minune nu se sperie. El stie ca e legat implacabil de locuitorii ilfoveni, precum raia de capra. Intervievat de o echipa de reporteri de la CNN, Adi s-a ridicat pe varfuri pentru a putea privi fix in camera si a cugetat demiurgic, citandu-l pe fratello de la 5, Nea Marean : ‘’Stefanestiul e soarta mea! Iar soarta mea a fost hotarata de destin!’.

Comenteaza pe Viata si acordeoane.