Press report: ​Un transgender l-a dat în judecată pe Emil Boc pentru că este umilit. Dezmăț pe bani publici. IKEA răspunde criticilor privind salariile mici. 6 milioane de lei plătite pentru o poliță de asigurare fictivă

​Un transgender l-a dat în judecată pe Emil Boc pentru că este umilit ●Dezmăț pe bani publici. 26 de noi posturi de conducere la Secretariatul General al Guvernului ●IKEA răspunde la avalanșa de critici privind salariile mici oferite la Timișoara ●Șase mineri, transferați abuziv după ce au refuzat să presteze servicii gratuite pentru șefi ● BNR a reclamat la Parchetul European o posibilă fraudă într-o licitație pentru colectarea gunoaielor din Neamț ●6 milioane de lei plătite pentru o poliță de asigurare fictivă ●Cum arată viața de zi cu zi în Minsk, după cinci valuri de sancțiuni economice ale Occidentului ●Un pensionar primește, în medie, jumătate din ceea ce a contribuit în 35 de ani ● De ce ar trebui BOR să-și ceară scuze pentru robia romilor ●Un funcționar a scăpat de închisoare după ce a recunoscut că a furat sute de mii de lei de la APIA cu ajutorul unor acte false ●”România cash”. Record la dividendele scoase din companii în ianuarie: echivalentul a 1,2% din PIB ●Singur pe tren, undeva în India

​Un transgender l-a dat în judecată pe Emil Boc, pentru că este umilit

Un transgender a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca, prin Emil Boc și Direcția de Evidență a Persoanelor Cluj pentru că refuză să îi scrie în acte că este bărbat și are alt nume. – Citiți la finalul materialului poziția Primăriei Cluj-Napoca.

Arian Mirzarafie-Ahi – un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, a depus o acțiune la Judecătoria Sectorului 6 București, împotriva Direcției Evidența Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) și împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc. Acțiunea a fost depusă în urma refuzului autorităților române de a-i modifica prenumele și indicatorii de gen în actele de identitate printr-o procedură administrativă simplă, scrie Știri de Cluj

Dezmăț pe bani publici. 26 de noi posturi de conducere la Secretariatul General al Guvernului

Guvernul PSD-PNL-UDMR a reorganizat, din nou, Secretariatul General al Guvernului, așa încât în loc să fie redus personalul de conducere și să fie eficientizată activitatea, s-a întâmplat exact opusul: de la începutul acestui an au fost înființate 26 de noi posturi de conducere, fiecare cu un salariu brut de mai multe mii de euro.

Deși guvernul promite reducerea cheltuielilor, în ultimele luni foarte multe decizii guvernamentale au presupus creșterea salariilor angajaților din administrațiile locale și centrale, a sporurilor, dar și umflatea schemelor de personal.

La sfârșitul acestui an, Secretarul General al Guvernului (SGG) avea aprobate 7.677 de posturi, din care erau ocupate 5.275, potrivit „Situației privind posturile din administrația publică centrală de la 31 octombrie 2022”, scrie PressHub

IKEA răspunde la avalanșa de critici privind salariile mici oferite la Timișoara

Deschiderea celui de-al treilea magazin IKEA din România, în Timișoara, s-a amânat pentru că retailerul suedez nu a reușit să găsească 250 de angajați, din cauza salariilor mici. Informația că IKEA oferă doar 2.000 de lei plus bonuri de masă celor pe care vrea să îi angajeze a stârnit un val de reacții negative pe Facebook.

Compania a reacționat, după ce românii au acuzat multinaționala că oferă salarii mai mici decât în alte țări europene, în condițiile în care prețurile produselor lor sunt mai mari decât în Spania sau Germania.

IKEA a trimis PRESShub un răspuns legat situația de la Timișoara. Citește aici articolul.

Șase salariați de la Cariera Roșiuța, transferați abuziv la UM Lupoaia! Minerii au refuzat să presteze diverse servicii gratuite pentru șefi

Șase salariați ai Carierei Rosiuța, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, sunt victimele abuzului șefului unității miniere, care, pe mână cu liderul sindicatului majoritar, din unitate, au decis să plătească astfel polițele către angajații care au refuzat să presteze gratuit pentru superiori. De fapt, cei șase au refuzat în special să presteze servicii pentru liderul de sindicat Nelu Roșca, iar ,,nota de plată” a fost dispoziția să se prezinte, de astăzi, la Cariera Lupoaia fără nici o explicație., scrie Gorjeanul

BNR a reclamat la Parchetul European o posibilă fraudă într-o licitație pentru colectarea gunoaielor din Neamț

Un contract semnat la finalul anului trecut pentru colectarea și transportul deșeurilor în județul Neamț între o asociație publică, din care fac parte Consiliului Județean și Primăria, a ajuns în atenția Parchetului European, în urma unei sesizării depuse de Banca Națională a României (BNR).

BNR a constatat că o scrisoare de garanție bancară, depusă de asocierea de firme care a câștigat licitația, nu provine de la o instituție de credit sau de la o entitate autorizată ca instituție de plată, cum prevede legea română și condițiile licitației, scrie PressHub.

6 milioane de lei plătite pentru o poliță de asigurare fictivă

ApaVital a plătit peste 6.000.000 de lei cu titlu de avans pentru efectuarea unei lucrări în baza unei poliție de asigurare falsă prezentată de către firma de construcții Casrep SRL. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a sesizat DNA și DLAF în acest caz. Contractul dintre ApaVital și Casrep SRL a fost semnat pe 11 aprilie 2022 și are ca obiect execuția de lucrări pentru „extinderea sistemului de apă și canalizare în județul Iași, axa 1, Iași – Popricani.

Firma care a emis polița de asigurare, SPI Smart Investments, îl are ca asociat unic și administrator pe Francisc Iulian Raduly și a fost înființată pe 21 aprilie 2022, la câteva zile după semnarea contractului dintre ApaVital și Casrep. Raduly este un fost pușcăriaș care în 2018 câștiga la CEDO despăgubiri în cuantum de 3.000 de euro pentru condițiile inadecvate pe care le-a avut în timpul detenției. Polița de asigurare fusese emisă de către firma SPI Smart Investments SRL București în numele companiei de asigurări TCS Insurance Company of Ireland dac.

SPI Smart Investments susținea la acea vreme că asigură managementul operațiunilor TCS Insurance în România. ASF, instituția care monitorizează piața asigurărilor din România, a avertizat că firma irlandeză nu are niciun fel de colaborare cu SPI și că polițele emise sunt fictive.

Cu toate acestea, o săptămână mai târziu, Mihai Doruș, directorul ApaVital, a virat în contul Casrep suma de aproximativ 6,1 milioane lei cu tiltu de avans, deși scrisoarea de garanție era una fictivă. La o simplă verificare pe site-ul ASF s-ar fi observat că firma SPI Smart Investments nu există în baza de date și nu este autorizată pentru a desfășura activități de intermedieri în asigurări, scrie 7Iasi.ro

Instanța de apel confirmă că procedura de selecție a celor cinci membri ai directoratului Hidroelectrica, derulată în 2019, a fost ilegală

Curtea de Apel București a respins, în data de 1 martie 2023, ca nefondat apelul formulat de societatea Hidroelectrica S.A. în procesul în care reclamantul Chiriac Petronel a solicitat, în principal, anularea procedurii de organizare a concursului organizat pentru ocuparea celor 5 poziţii de membru Directorat în cadrul celui mai mare producător de energie electrică din România. Cei cinci directori de la Hidroelectrica au fost selectați în urma unui proces derulat între 10.04.2019-04.06.2019 și la care Chiriac Petronel a ajuns până la interviul final, unde a fost respins.

Cu aproape un an înainte de soluția recentă a Curții de Apel București, în aprilie 2022, instanța de fond – Tribunalul București – a admis acțiunea reclamantului Chiriac Petronel, hotărând să anuleze procedura de recrutare şi selecţie, ce ar fi trebuit să se deruleze conform OUG 109/2011 și să oblige Hidroelectrica să emită o nouă decizie privind o nouă procedură de recrutare şi selecţie. Instanța a concluzionat că Hidroelectrica nu a comunicat candidaţilor planul de interviu, încălcând astfel condiţiile legale de transparenţă şi de tratament egal al candidaţilor în procedura de selecţie, scrie JustNews.ro

Cum arată viața de zi cu zi în Minsk, după cinci valuri de sancțiuni economice ale Occidentului

Într-o țară întoarsă cu fața spre Est, bielorușii caută în continuare gusturile occidentale: încă pot bea Coca-Cola și mânca burgeri la niște restaurante fast-food bucată ruptă din McDonald’s. Minskul e vizitat azi doar de turiști ruși, care nu vin pentru a admira monumentele cu arhitectură sovietică, ci pentru a-și face carduri la băncile care sunt încă în sistemul de plăți internaționale SWIFT. Belarus a pierdut însă mult din sectorul cu care se mândrea cel mai mult: cel al tehnologiei.

Cu zeci de mii de IT-iști plecați din țară după începerea războiului din Ucraina și cu valurile de sancțiuni la nivel internațional, Belarus este departe de visul de creștere economică predicat în urmă cu câțiva ani de guvernul lui Aleksandr Lukașenko, acela de a deveni „Elveția Europei de Est”. Cum arată astăzi viața în capitala Belarusului, într-un reportaj incognito exclusiv pentru Libertatea.

Un pensionar primește, în medie, jumătate din ceea ce a contribuit în 35 de ani

În pline dezbateri cu privire la reforma pensiilor, mai ales a celor speciale, economistul Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, se întoarce la tema amplă a sistemului public de pensii.

Astfel, reprezentantul CFA România a publicat în cel mai recent buletin al Asociației Analiștilor Financiari-Bancari o analiză intitulată tranșant „Sistemul public de pensii este nesustenabil”. Nu este prima oară când cifrele și argumentele sunt puse pe hârtie, dar ele sunt cu atât mai interesante, cu cât contextul demografic și macroeconomic nu avantajează deloc sistemul de pensii și nici pe pensionarii de astăzi sau pe cei viitori.

Care sunt argumentele aduse de Adrian Codirlașu? Economistul pleacă de la evoluția datelor demografice. Rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor arată o scăderea a populației României (cu 1,1 milioane de persoane față de anul 2011) ajungându-se la 19 milioane de persoane. De asemenea, fenomenul de îmbătrânire a continuat, vârsta medie a populației ajungând la 42,4 ani față de 40,8 ani la precedentul recensământ, scrie RFI

De ce ar trebui BOR să-și ceară scuze pentru robia romilor

Biserica Ortodoxă Română trebuie să-și ceară iertare pentru anii de robie ai romilor. Ar fi un gest simbolic care trebuia făcut deja, cred diferiți istorici, intelectuali romi sau reprezentanți ai acestei comunități.

Deputatul Partidei Romilor, Cătălin Zamfir Manea, respinge categoric eventualitatea unui proces și insistă că „scuzele nu mai ajută la nimic” și că mai degrabă „ar fi necesară o reconciliere” și „o reparație morală” iar „BOR să se implice în promovarea culturii și identității rome”, inclusiv în ideea Partidei Romilor, care vrea să înființeze un muzeu al istoriei și robiei romilor.

De partea cealaltă, profesorul Gelu Duminică se folosește în demonstrația sa de logica credinței, spunând că „iertarea păcatelor vine după recunoașterea greșelii” și că, pornind de aici, „e un păcat să fi ținut oameni sclavi, dar nu vei fi iertat niciodată dacă nu recunoști”. Duminică nu-i acuză pe înalții prelați de azi pentru ce au făcut înaintașii lor, dar subliniază că aceștia „au moștenit o instituție construită cu sânge” și trebuie să-și ceară scuze, fiindcă „antidotul pentru ignoranță este recunoașterea și antidotul împotriva rasismului este cunoașterea”, scrie DW

Un funcționar a scăpat de închisoare după ce a recunoscut că a furat sute de mii de lei de la APIA cu ajutorul unor acte false

Bărbatul, angajat la Compartimentul Registrul Agricol al Primăriei Râu Sadului, este acuzat că a încasat în mod ilegal fonduri europene.

Astfel, între anii 2015 și 2020, funcționarul a obținut fonduri nerambursabile de peste 211.000 de lei, după ce a depus la APIA adeverințe și contracte de concesiune false, unele dintre ele falsificate chiar de el, legate de suprafețe de teren pe care nu le deținea.

Pentru că bărbatul și-a recunoscut fapta, a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare și va presta muncă în folosul comunității pentru 120 de zile, scrie Europa FM.

”România cash”. Record la dividendele scoase din companii în ianuarie: echivalentul a 1,2% din PIB

Încasările din impozitul pe dividende au înregistrat un avans de 359,8% în prima lună din 2023, ”pe seama creșterii semnificative a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%”, se explică într-o notă de subsol a raportului care însoțește execuția bugetară din ianuarie, realizat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Astfel, companiile au plătit impozite pe dividende de circa un miliard de lei în ianuarie. Cum acestea reprezintă 5% din valoarea dividendelor încasate efectiv, dintr-un calcul simplu reiese că din firmele din România au dispărut în prima lună a acestui an cel puțin 20 de miliarde de lei, echivalentul a 1,2% din PIB, scrie Curs de Guvernare

Singur pe tren, undeva în India

Rama ferestrei unui tren nu este altceva decât rama unei fotografii mișcate. Tot ceea ce rămâne în afara ei cade în hăul universului. Lumea există doar în măsura în care poate fi delimitată de aceste patru laturi. Ochiul vede cadre înlănțuite, derulate cu viteză, ca într-o diaporamă furibundă. Mintea le procesează, le sortează, le editează și le reține doar pe cele care contează. Cu puțin noroc, le poate povesti.

Noaptea a înghițit câmpurile verzi de orez și peisajul tot, cu orașe mici, cu sate de cărămidari, cu scene domestice înghețate pentru o clipită în această ramă metalică, cu oameni sporovăind nimicuri în stații prin care trenul trece ca o nălucă. Tot ce a rămas este sunetul acesta monoton al roților de metal măcinând, ca o moară stricată, însuși timpul, scrie PressOne

Firma unui penelist care deține restaurantul unde Iohannis a sărbătorit victoria prezidențială din 2014 digitalizează, pe milioane de lei, Academia Militară de la Sibiu

Compania care a prins banii PNRR se numește Sobis Solutions și este deținută de Martin Muller, consilier local PNL în localitatea Arpașu de Jos.

În ultimii patru ani, compania lui Muller a câștigat contracte publice de peste 70 de milioane de lei. Cu UM 01512, adică Academia din Sibiu, a semnat în ultimii ani contracte de peste 15 milioane de lei. Niciunul dintre acestea nu apare în declarațiile de interese completate de Muller.

Compania are un istoric bogat de nereguli și incompatibilități în legătură cu contractele publice.

În anii 2000, Curtea de Conturi a constatat că aceeași companie a cauzat pierderi de sute de mii de euro într-o afacere în care era implicat și statul român.

Muller deține și restaurantul unde președintele Klaus Iohannis și liberalii sibieni au sărbătorit victoria după alegerile din 2014, scrie Context.ro