UPDATE: Afaceri imobiliare cu terenurile institutelor de cercetare din agricultura. "Acuzatii" sustin ca legea este de partea lor. 

Cercetatorii din domeniul agricol vor picheta marti prefecturile din 6 judete, in semn de protest fata de „retrocedarile abuzive” ale terenurilor destinate institutelor de cercetare si ale statiunilor. Numai in 3 ani suprafata destinata cercetarilor agricole a scazut de la 59.000 hectare la 35.000, restul fiind retrocedat, in cele mai multe cazuri, fara ca institutele de cercetare sa fi vazut documentele solicitantilor.

Protestul este initiat de Uniunea Sindicatelor din Cercetare si Invatamantul Agricol si Silvic (USCIAS) care acuza modul de realizare al „retrocedarilor prin compensare”, adica folosirea pentru retrocedari a terenurilor statiunilor de cercetare, desi proprietarii respectivi au detinut teren in alte zone.

Suprafetele vizate, utilizate de institutele de cercetare agricole, servesc la „cercetarea si producerea de seminte pentru soiuri noi. Ele sunt incluse in domeniul public al statului”, a explicat Aurel Mihai, presedintele Uniunii sindicale. Scaderea acestor suprafete reduce potentialul de a produce seminte. „Legea este clara: abia dupa epuizarea tuturor posibilitatilor de retrocedare din domeniul privat, se apeleaza la domeniul public al statului”, a adaugat Aurel Mihai.

In viziunea cercetatorilor, Agentia Domeniilor Statului (ADS) este una dintre institutiile care se fac vinovate de aceasta situatie, impreuna cu Ministerul Agriculturii si prefecturile.

Baneasa: lupta pentru terenuri de zeci de milioane de euro

Cea mai „spectaculoasa” lupta se duce pentru terenurile statiunii de cercetare pomicola din Baneasa, unde metrul patrat valoreaza 2.000 – 2.500 de euro. Directorul statiunii, Adela Barbulescu, a afirmat ca „institutiile statului au apelat la falsuri in acte pentru a scote peste 30 de hectare din circuitul agricol si a-l retroceda”.

Adela Barbulescu a aratat ca institutiile statului i-au furnizat cu greu niste documente in care cifrele nu corespund: „la ADS, statiunea de cercetare figureaza cu 28, 76 hectare in prezent, iar la primaria sectorului 1, cu 26, 8 hectare”. Aceasta a mai spus ca situatia terenurilor a fost falsificata: „in acte este trecut ca teren arabil, desi acolo existau livezi. Apoi, adresa a fost trecuta pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti, desi terenul este pe Ion Inescu de la Brad. In fine, pamantul a fost inregistrat cu „clasa 3”, desi este in „clasa 1”.

Astfel, terenul a fost scos din circuitul agricol”, a adaugat directorul statiunii pomicole Baneasa.

Adela Barbulescu a nominalizat cativa proprietari care, in relatarea sa, au intrat „abuziv” pe terenul statiunii si au distrus cateva sute de pomi din „colectia nationala”, printre care Iulian Capeti, Constantin Dumitru Nicolaide si Viorel Virgil Tudorache, cunoscut ca „finul lui Gigi Becali”.

UPDATE: Omul de afaceri Iulian Capeti, unul dintre cei acuzati, a declarat pentru HotNews.ro ca detine acte de proprietate, in urma cumpararii terenului, inca din vara anului 2007.

CE SPUN PROPRIETARII TERENURILOR

Iulian Capeti spune ca regimul juridic al terenului este acum „teren intravilan construibil” si ca el s-a oferit sa „depoziteze” pomii fructiferi in cadrul unei ferme specializate, pana la transferul lor in alta statiune din tara.

„Nu poti face cercetare in buricul targului. Am platit peste 100.000 de euro pentru ghivece in care sa fie patrati pomii, insa conducerea Statiunii pomicole a refuzat sa-i preia”, spune Capeti.

Omul de afaceri a declarat ca detine 15.000 de metri patrati, ceea ce inseamna ca terenul lui Iulian Capeti valoreaza, in acest moment, circa 30 de milioane de euro.

La Registrul Comertului, Iulian Capeti figureaza ca actionar la trei companii, dintre care doua in domeniul afacerilor imobiliare. „Capeti Investment Grup SRL” are ca obiect principal de activitate „Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii”, iar „ABR Trade Invest SRL” are ca obiect principal „Dezvoltare (promovare) imobiliara”.

Balotesti: 1.300 de hectare retrocedate

Exemple de retrocedari „abuzive”, potrivit lui Aurel Mihai, se mai regasesc la Institutul de cercetare a taurinelor de la Balotesti, unde a fost solicitata retrocedarea a 1300 de hectare. In urma verificarilor s-a dovedit ca retrocedarea era justificata numai pentru 487 de hectare. Cu toate acestea, institutul a pierdut actiunea in instanta din cauza unei detaliu tehnic. Mai precis, institutul era, in acel moment, in reorganizare si nu i s-a recunoscut calitatea procesuala activa. In urma deciziei, institutul a ramas cu numai 500 de hectare.

Fundulea: 2.000 de hectare „luate” de prefect

Un alt exemplu este la Institutul Fundulea, unde prefectul de Calarasi „a dispus luarea a 2000 de hectare, destinate culturilor, pentru a fi retrocedate unor persoane care nu au avut niciodata proprietati in localitate”, potrivit Uniunii Sindicale.