Cooptarea unei tari cu atat de multe caracteristici balcanice – o dovada de incredere din partea Europei

Publicatia germana Die Tageszeitung, preluata de Rador, noteaza intr-o analiza ca in pofida unor indoieli existente, la inceputul anului 2007 Romania a fost cooptata in UE. De atunci se inregistreaza o evolutie, dar transformarile politice se impotmolesc. Nicolae Burulean isi inspecteaza gradina de zarzavat cu scepticism, tinand intr-o mana o sapaliga cu care mai da fara chef in pamânt. „Agricultura este la limita. Noi, micii producatori, nu mai avem vreun viitor”, spune el resemnat.

Burulean locuieste in satul Chirnogi, la 60 de kilometri de Bucuresti, intr-un sat cu 2.000 de suflete aflat pe o sosea putin circulata. Pana la caderea dictaturii, in 1989, Burulean a fost mecanic auto la cooperativa locala, dupa aceea a devenit taran particular. Are 5,5 ha de teren pe care cultiva ceapa si ardei, telina si fasole, usturoi si patrunjel; iarna si primavara in solar, vara si toamna sub cerul liber. Legumele le vinde in piata unui orasel aflat in apropiere. Este mult de lucru pentru un venit modest – exact cat ii ajunge lui si sotiei pentru existenta.

Burulean a crezut ca dupa aderarea Romaniei la UE totul va deveni mai bun si mai usor. Dupa un an, este lamurit. „Sigur, sa cooptezi o tara cu atat de multe caracteristici balcanice a constituit o dovada de incredere din partea Europei”, spune el si incepe dupa aceea sa ocarasca. Mai intai concurenta ieftina a concernelor alimentare olandeze si spaniole. Dupa aceea si propria sa tara: ocaraste haosul si birocratia autoritatilor, pe politicieni care sunt corupti si guverneaza paralel cu realitatea, centrala de la Bucuresti care a dat uitarii zonele rurale.

Atmosfera in proaspata tara membra UE este proasta. Desi economia este infloritoare in centrele cum ar fi Bucurestiul sau Timisoara, publicatiile relateaza in mod regulat despre numarul crescand al multimilionarilor, in provincie se simte prea putin din acest fenomen. Peste doua milioane de oameni, mai ales din partea rasariteana si cea sudica, au parasit tara si isi cauta norocul in meserii ieftine din Italia, Spania sau alte tari europene. Cei ramasi acasa, in primul rand taranii si pensionarii, care compun peste jumatate din populatie, se descurca mai degraba greu decat satisfacator.

Ca si cum Romania – cea mai saraca din toate tarile membre UE – nu ar avea destule de facut cu inlaturarea problemelor din economia interna si cu stapanirea problemelor sociale, tara este paralizata de o profunda criza politica interna. Aceasta exista in stare latenta inca inainte de aderare, insa odata cu aderarea a iesit la vedere: „De la inceputul anului, Romania pur si simplu s-a prabusit”, diagnosticheaza politologul bucurestean Cristian Parvulescu.

Este vorba in primul rand de lupta impotriva coruptiei si abuzului de putere. Potrivit «Barometrului global al coruptiei, 2007», publicat de Transparency International, România face parte, impreuna cu tari ca Albania, Nigeria sau Pakistan, din tarile cele mai corupte din lume, fiind tara cea mai corupta din UE.

Folosind discursuri populiste pronuntate, presedintele Traian Basescu critica de mai mult timp atitudinea clasei politice. Guvernul format din liberali si reprezentanti ai minoritatii maghiare se confrunta cu presedintele si blocheaza printr-o alianta ciudata cu cea mai mare parte a opozitiei parlamentare, formata din postcomunisti si ultranationalisti, aproape toate reformele pentru mai multa transparenta in stat, administratie publica si justitie.

Aproape saptamanal ies la lumina zilei cazuri de coruptie in care sunt implicati politicieni; adesea este vorba de cazuri in care se afla in joc fonduri UE. La fel de des guvernul si parlamentul incearca sa blocheze anchetele impotriva unor politicieni corupti prin hotarari de urgenta si noi legi. Ministrul independent al justitiei, Monica Macovei, care a condus pana la aderare o lupta neconditionata impotriva coruptiei, a fost exclusa in aprilie in totalitate din componenta guvernului.

Coruptie? Criza politica? Toate intrebarile se lovesc si sunt respinse de Bogdan Olteanu. Presedintele liberal al Camerei deputatilor, un om tanar, istet cu fata smeada, isi are resedinta intr-unul din birourile uriase ale „Casei Poporului”, palatul gigantic al lui Ceausescu, care gazduieste astazi Parlamentul. „Nu observ existenta vreunei crize, in Romania domneste stabilitatea”, spune Olteanu zambind superior. „Iar in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, da, fireste, aceasta va fi dusa mai departe.”

Cu totul altfel suna opinia lui Daniel Morar, seful DNA, institutie creata in urma cu doi ani de ministrul de justitie de atunci, Monica Macovei, pentru a actiona impotriva criminalitatii. „Politicienii vor sa efectuam anchete doar in cazuri minore, dar sa nu actionam impotriva coruptiei la nivelul cel mai inalt”, se plange Morar.

Deja la inceputul anului 2006, Parlamentul a incercat sa desfiinteze DNA, iar de curand disputa s-a declansat din nou. La mijlocul lui septembrie, DNA a cerut anchetarea mai multor ministri ai actualului guvern. Guvernul a limitat prompt competentele acesteia. Curtea Suprema a apreciat masurile ca fiind partial justificate, iar intre timp ministrii agriculturii si justitiei au demisionat din cauza unor probleme de coruptie. Cu toate acestea, Daniel Morar crede ca guvernul si Parlamentul continua sa isi propuna desfiintarea DNA. „De altfel, este aproape sigur ca institutia noastra a fost creata aproape exclusiv la presiunea UE.”

Subiectul coruptiei nu este nici pe departe singurul la care Romaniei ii este greu sa corespunda cerintelor stabilite de UE. Deja exista in tara opinii negative. Unii vorbesc despre „primul an pierdut in UE”, altii despre „esecul elitei”. Roamania este „o societate pseudomoderna”, a opinat recent Adrian Ciocancea, secretarul de stat pentru probleme UE.

De exemplu, in privinta agriculturii, cea mai importanta ramura a economiei României. Este vorba, potrivit statisticilor, despre 4,5 milioane de gospodarii, in majoritate de mai putin de doua hectare, iar peste o treime din populatie se ocupa de agricultura. in perioada 2007-2013, România urmeaza sa primeasca din partea UE 12 miliarde de euro ajutor agrar. insa datorita faptului ca Apia, care se afla inca in proces de organizare, se confrunta cu dificultati privind administrarea si repartizarea banilor, Comisia Europeana a amenintat ca va reduce fondurile cu 25%.