Gardienii publici din Sibiu se revolta impotriva sefului lor

O serie de angajati ai Corpului Gardienilor Publici Sibiu il incrimineaza pe Ioan Opris, seful acestei institutii, de politica distructiva in exercitiul functiunii. Aceste nemultumiri sunt scrise intr-un document care a fost adus la sediul redactiei noastre.

Acuzele formulate de 59 de angajati au ajuns si pe birourile mai marilor Primariei, Prefecturii si a Consiliului Judetean.

„Stimata redactie,

Aceasta scrisoare se vrea o simpla constatare dar totodata si un strigat de ajutor. Deci sa vedem cum a ajuns Gardianul Public din Sibiu o categorie profesionala pe cale de disparitie.

Acum intervine Legislativul care doreste infiintarea Politiei Comunitare, care dupa parearea noastra si a multora este o lege buna cu un continut prost. Aceasta lege a fost initiata de guvern in anul 2000 si, surpriza, inainte de alegerile din 2004, legea se aproba dand speranta celor 23.000 de gardieni publici din tara.

Normele de aplicare a legii spuneau ca incepand cu 1 aprilie 2005, primariile sunt obligate sa treaca la noua forma de organizare, ce urma a fi constituita pe scheletul gardienilor publici, dar iata vine pentru gardienii sibieni cu o mare pacaleala.

Subit apare o ordonanta de urgenta care permite primariilor sa mai astepte pana la 1 noiembrie 2005.

In acest moment domnul primar Klaus Johannis iese la rampa dorind sa renunte la serviciile de paza si ordine publica ale gardienilor publici (dupa spusele sefului Corpului de Gardieni Publici Sibiu Ioan Opris, cu ocazia sedintei din data de 31.03.2005, sedinta care a avut loc in sala Studio a Casei de Cultura a

Sindicatelor Sibiu, unde au participat majoritatea gardienilor publici din judet), de la data de 1 mai 2005 preferand o firma privata.

Pana aici nimic rau, daca aceasta decizie s-ar baza pe incompetenta gardienilor publici, dar dupa cum se aude, din surse ce vor sa ramana anonime, cauza este domnul Ioan Opris, care nu este agreat de loc de catre primar (acest lucru l-a declarat chiar domnul primar, sub o anumita forma, intr-o emisiune televizata a unui post local).

In acest moment, noi am dori ca domnul Klaus Johannis sa ne explice de ce, din cauza acestor neintelegeri trebuie sa sufere o gramada de oameni cale vor lua calea somajului, iar domnul Ioan Opris sa ne faca sa intelegem cum de, in trei luni de zile, numarul gardienilor publici din judet a scazut de la peste 500 la aproximativ 100 de gardieni, cunoscandu-se faptul ca in aceeasi formatie, gardienii publici au avut rezultate mai mult decat satisfacatoare in ultimii ani.

In conditiile in care primaria renunta la contractul cu gardienii publici, acestia se vor desfiinta ca institutie publica, deoarece H.G. 518/1993, alin.2, prevede ca un detasament sa contina un numar minim de 85 de angajati.

Iata cum, din cauza acestor neintelegeri la nivel de conducere, gardienii publici pot disparea de pe firmamentul vietii sociale a judesului Sibiu, fara a avea posibilitatea de a-si demonstra calitatile profesionale in cadrul unei viitoare Politii Comunitare.

Sa presupunem ca nici aceasta nu ar fi o problema, deoarece de lucru se gaseste, slava Domnului, dar aici intervine cel mai mare of al nostru.

Dupa litera legii, Patrimoniul gardienilor publici va fi preluat de catre autoritatile locale, care drept multumire ofera somaj gardienilor. Tinem sa mentionam ca acest patrimoniu a fost realizat in urma muncii fiecarui gardian in parte, in urma prestarii anumitor servicii (vezi Cap.1, Art.4 din Regulamentul Intern al C.G.P.),

Consiliul Judetean acordand doar un imprumut gardienilor, acesta fiind returnat in toatalitate. La realizarea acestui patrimoniu nu a fost folosit nici macar un leu din banii publici.

Ca urmare, ne intrebam, cum poate statul sa ne ia aceste bunuri, fara a oferi in schimb nimic, adica, pardon, am uitat, ne lasa fara loc de munca! Oare este Romania un stat de drept?

Am votat o Constitutie care garanteaza dreptul la proprietate. A revenit Romania in epoca colectivizarii fortate? Vrem integrarea in Uniunea Europeana, dar la noi nu se respecta drepturile omului chiar de catre cei pusi sa vegheze asupra acestui lucru.

Noi ne-am saturat sa luptam cu morile de vant, iar daca prin cele scrise mai sus am reusit sa tragem un semnal de alarma, rugam forurile competente sa incerce rezolvarea acestor probleme. In incheiere cerem sa multumim anticipat redactiei dumneavoastra chiar daca acest protest nu va ajunge sa vada lumina tiparului.

Cu respect un grup de gardieni publici nedreptati.”

Opris se apara

In urma primirii acestei scrisori, l-am contactat consiliul local si pe Ioan Opris, seful Corpului Gardienilor Publici. „La Consiliul Judetean s-a luat la cunostinta continutul acestei scrisori si a fost trimisa la Gavril Pop. Acolo va fi analizata si se va redacta un raspuns la aceasa scrisoare.

Va fi urmat insa cadrul legislativ si raspunsul va fi dat in perioada prevazuta de lege”, a declarat Ioana Capatana, putatoarea de cuvant a Consiliului Judetean. La sesizarile facute in scrisoare la adresa lui Ioan Opris, acesta raspunde: „Eu am spus in sedinta din 31.03.2005 ca primarul si-a exprimat

nemultumirea, dar nu fata de gardienii publici care asigura ordinea si linistea publica. Si in nici un caz nu acesta este motivul pentru care nu a mai prelungit contractul cu institutia noastra. Acest contra inseamna 70 de oameni care asigura linistea publica sau pazesc unele investitii ale primarie.

Este absolut eronata ideea ca nu m-as intelege cu domnul Johannis. Nu am nici de neintelegeri cu primarul. Trebuie sa recunoastem ca sunt unele segmente asupra carora ne-a atras atentia, dar asta nu inseamna toata institutia. Se stie ca am avut rezultate bune.

In ceea ce priveste contractul cu primaria nu stim nimic sigur. S-ar putea sa-l mai prelungeasca. Este drept ca sunt voci care spun ca primarul doreste ca paza locatiilor primariei sa fie facuta de o firma privata.

Am inteles chiar ca ar exista sau exista la CJ un proiect de hotarare care sa fie supus spre aprobare, ce priveste scoaterea la licitatie a locatiilor primariei care sunt prezent pazite de gardienii publici”.

Pe Opris nu-l doare capul de someri

In ceea ce priveste reducerea numarului de gardieni Ioan Opris explica faptul ca disponibilizarile nu sunt o problema asa mare. „Peste cinci sute a fost o suma relativa. Eu nu m-am dus la registrul personal sa verific.

Exista legea 371 care spune ca trebuie sa se infiinteze politia comunitara pe scheletul gardienilor publici. Beneficiarii serviciilor de paza trebuie sa-si ia masuri si pleaca fie in firmele de paza private, fie in institutiile publice.

Firmele de paza private vin in intampinarea pericolului ca ei sa-si piarda locurile de munca., mai ales ca poate exista conventia ca firma de paza privata care va castiga licitatia sa ia tot personalul de paza al gardienilor”.

Si in privinta patrimoniului Opris are un punct de vedere: „Noi suntem o institutie publica, iar pentru munca pe care au prestat-o si-au luat salariul. Ce avem noi in patrimoniu a devenit public si nu privat. El nu va fi luat, ci transferat unitatilor administrative care vor infiinta politia comunitara.

Mie imi pare rau ca nici unul dintre cei care au semnat nu a venit la mine sa-i explic ce spune legea. Eu le-am comunicat in sedinte ce se va intampla cu patrimoniul. Este un patrimoniu public, chiar daca institutia noastra a functionat prin autofinantare si va fi trimis catre o institutie cu acelasi profil”.

Ce spune legea

„Art.1 Corpul gardienilor publici al judetului Sibiu este institutie publica, de interes judetean, prestatoare de serviciii, cu personalitate juridica infiintata prin Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr.29/1993.

Art.2 Corpul gardienilor publici Sibiu este infiintat in baza Legii nr.26/1993 pe langa Consiliul Judetean Sibiu si isi desfasoara activitatea in baza regulamentului de organizare si functionare a Corpului gardienilor publici aprobat prin H.G. nr.518/1993.

Art.4 Cheltuielile de functionare si de investitii ale institutiei se asigura integral din veniturile realizate din prestarea serviciilor”.

Extras din regulamentul intern al C.G.P. Sibiu, Cap.1