Bahluiul – mlastina din mijlocul Iasiului

In alte orase din Romania, comparabile cu Iasiul, autoritatile au investit sau au facut proiecte pentru amenajarea cursurilor de apa.

De exemplu, la Timisoara, in zona centrala a orasului, malurile raului Bega sunt betonate, podurile sunt amenajate, iar vara sunt chiar vaporase de agrement, lucru de neimaginat la Iasi. Municipalitatea a amenajat parcuri si terase, iar raul este populat periodic cu pesti. Pe site-ul Primariei Timisoara exista un proiect de reamenajare a canalului Bega pentru transportul naval de marfuri.

Municipalitatea din Oradea a initiat un proiect de 300 miliarde lei in anii trecuti pentru amenajarea Crisului, din fonduri guvernamentale. Pe malurile raului, in proiect sunt prevazute amenajarea unor zone de agrement. La Cluj, malurile Somesului au fost betonate inainte ’89, iar municipalitatea a lansat acum cativa ani un proiect de amenajare a zonelor de agrement.

Bahluiul – cosmarul iesenilor

Bahluiul este incadrat in clasa a patra de poluare, in urma analizelor efectuate de Directia Ape Prut. Apele de suprafata sunt incadrate in cinci clase de poluare, in functie de substantele chimice din apa. Daca un curs de apa este incadrat la o clasa mai mare, cu atat este mai poluat.

O explicatie a gradului de poluare este deversarea apele uzate de la Statia de Epurare a RAJAC-ului, desi din punct de vedere statistic se incadreaza in normele admise. „Pe albia raului s-au depus azotati si fosfati din cauza carora se mentine un grad ridicat de poluare si din cauza carora se emana mirosurile pe care le resimte toata lumea”, a declarat Corneliu Cretu, seful Directiei Ape-Prut.

Nu avem bani – sloganul Primariei

Indiferent despre ce proiect este vorba din acest oras, functionarii Primariei s-au obisnuit sa raspunda ca un lait-motiv la orice intrebare: „Nu avem bani, sa dea Guvernul”. Aceasta a fost explicatia purtatorului de cuvant al Primariei, Andrei Trofor.

Insa, din fonduri guvernamentale sunt putine sanse sa se aloce fonduri, iar proiecte europene prea putini functionari de la Primarie ar sti sa le scrie. Acum un an, primarul Gheorghe Nichita promitea ca va accesa fonduri europene, dar nu a avansat nici unui organism nici un proiect.

Nici Directia Ape – Prut nu s-a straduit prea tare, directorul Corneliu Cretu laudandu-se ca a adus in 2004 fonduri nerambursabile de 800.000 euro, mai putin decat ar costa o alimentare cu apa intr-o comuna din judetul Iasi.

Raul Bahlui strabate Iasiul pe o distanta de aproape 14 kilometri, fiind supus unor lucrari de amenajare in anii ’70, dupa inundatiile care au afectat orasul. De atunci si pana acum, autoritatile nu au facut nimic, iar Bahluiul s-a transformat intr-o mlastina puturoasa.

Nici macar malurile nu sunt supuse macar periodic unor operatiuni de intretinere si curatenie.

Nici iesenii nu sunt mai prejos decat autoritatile, aruncand din lene sau nepasare gunoaie pe marginea apei.

Vara, cei care locuiesc pe Splai Bahlui nici nu indraznesc sa deschida ferestrele, din cauza mirosurilor.

Daca inainte de ’89, printre proiectele grandioase ale regimului comunist figura transformarea Bahluiului in rau navigabil, acum nu se taie nici macar buruienile inalte de cativa metri de pe maluri.