Economatele, prosteala pe fata

Desi sesizati, noii sefi ai administratiei nu au timp sa se ocupe de minciunile livrate catre Bucuresti timp de doi ani. La Sibiu, ardoarea de a pune in practica o hotarare de Guvern s-a transformat in comanda politica, ce nu a dat mari rezultate.

Dar cum ele trebuiau sa apara de undeva, au aparut – cu cifre scoase taman din burta. Sumele – cu care Prefectura Sibiu s-a laudat la Guvern ca au fost economisite prin acest sistem – sunt de ordinul miliardelor de lei.

Obiective tot unul si unul

Initial, initiativa Guvernului, pusa in aplicare prin HG 469/27 mai 2002, a avut scopuri destul de prezentabile. Prin respectiva initiativa, orice agent comercial sau consiliu local ar fi putut crea magazine cu produse de baza la preturi reduse.

Agentul comercial vindea marfa mai ieftin, dar primea diferite facilitati de la autoritatile locale: scutiri de taxe si impozite, chirii si asa mai departe. Persoanele care puteau sa cumpere aceste produse la preturi reduse ar fi trebuit selectionate pe baza unor anchete sociale.

Magazine care sa vanda in sistem economat puteau fi infiintate de consilii locale, de consilii locale in asociere cu societati comerciale sau organizatii cooperatiste sau, pur si simplu, numai de societati comerciale.

Una din conditii era ca produsele puse pe raftul deasupra caruia scrie Economat sa fie cu cel putin 10 la suta mai ieftine comparativ cu pretul mediu stabilit la nivel local.

O a doua conditie prevedea ca la Economat sa se vanda cel putin cinci produse din cele stabilite prin HG 1.216/2002, adica: paine, ulei, zahar, faina, malai, lapte, carne, branza, margarina, oua, orez si cartofi.

Hotararea de Guvern amintita a putut fi aplicata din octombrie acelasi an, cand a fost completata si modificata de o alta hotarare, cea cu numarul 1216.

Primarii din judet au fost anuntati sa puna degraba umarul la treaba si sa infiinteze economate, ca sa aiba tot saracul de unde cumpara zahar, faina si ulei la preturi mici.

Cum la Sibiu, numarul primarilor membri PSD crestea vazand cu ochii, comanda venita de la Prefectura condusa tot de sefi din PSD a devenit o obligatie fara drept de discutie.

Realizari „de cincinal”

Pentru judetul Sibiu s-a stabilit o norma de sapte magazine „economat”. Impinsi de la spate, la inceputul lui 2003, reprezentantii Prefecturii raportau prezenta a nu mai putin de 34 de astfel de magazine in judet, care dadeau produse mai ieftine pentru aproximativ 44.000 de saraci.

Datele se regasesc in asa-numitele „situatii centralizatoare privind magazinele economat existente”, ce erau trimise cu semnatura fostei conduceri la fostul Minister al Administratiei Publice.

Multe din primariile din judet nu au infintat astfel de magazine, pentru ca nu aveau spatii disponibile, pe care sa le puna la dispozitia eventualilor agenti interesati, desi aceasta nu era o conditie obligatorie pentru infiintarea unui economat.

Cu programul pe val, reprezentantii Prefecturii Sibiu s-au luat dupa modelul de la Bucuresti si au sarit degraba la fotografii si declaratii la deschiderea unor astfel de magazine. Comunicatele de presa au curs garla, anuntand deschideri dupa deschideri.

Realitatea este insa cu totul alta. Luata la intamplare, o situatie din 2003, pentru luna septembrie, anunta Guvernul din acea vreme faptul ca, in municipiul Sibiu, exista sapte astfel de magazine care vand si in sistem economat, iar toate cele sapte sunt infiintate de societati comerciale.

Mai mult, sunt anuntate si numarul de produse comercializate cu pret redus (cinci), faptul ca au beneficiat de ele 36.000 de sibieni, care au realizat astfel economii de 648 de milioane de lei, numai in luna respectiva.

In mod normal, pentru infiintarea acestor economate ar fi trebuit niste hotarari ale Consiliului Local, care sa aprobe lista societatilor comerciale ce beneficiaza de diverse facilitati pentru ca vand produse mai ieftine pentru persoanele sarace, care persoane sa fie trecute pe o lista ce iarasi avea nevoie de aprobarea Consiliului Local.

Numai ca o astfel de hotarare nu exista din simplul motiv ca aceste magazine nu au existat vreodata in municipiul Sibiu. „Aceste magazine care vand in sistem de economat nu figureaza in evidentele Primariei.

Fac parte dintr-un program social al Guvernului, asadar apartin de Prefectura”, se arata intr-un raspuns al Primariei Sibiu, raspuns care ignora faptul ca, prin lege, astfel de magazine pot fi infiintate numai cu aprobarea Consiliului Local.

Minciunile despre economatele Sibiului nu sunt „izolate”. „La noi nu a fost niciodata asa ceva”, a declarat secretara Primariei din Poiana Sibiului. Cu toate acestea, in situatiile centralizatoare ale Prefecturii, trimise apoi si Guvernului, sta scris negru pe alb ca exista un astfel de magazin.

Sta scris atat in situatia pentru septembrie 2003, cat si in cea pentru august 2004 si in cea pentru noiembrie, acelasi an.

La fel ca in cazul municipiului Sibiu, Prefectura raporteaza cu supusenie Guvernului ca cei aproximativ 500 de saraci din comuna au facut economii lunare cuprinse intre 6 si 6,25 milioane de lei, datorita acestor economate inventate. Iar lista minciunilor poate continua.

Primarul PSD, incurcat in propriile minciuni

Ultima situatie a economatelor din judet a fost inventata pentru noiembrie 2004 si abera despre 27 de magazine, impartite in 14 localitati si de economii pentru saraci de peste 770 de milioane de lei, numai in acea luna.

La Micasasa, era trecut un magazin, pentru 30 de persoane beneficiare, care magazin, in realitate, nu mai exista de acum doi ani. „S-a inchis si firma care il administra, deoarece casa in care functiona a fost revendicata”, a afirmat Maria Jata, secretarul Primariei.

Aceasi situatie de la Prefectura aminteste de Seica Mica, ce ar avea doua magazine. „Au fost, am avut si hotarari ale Consiliului Local, dar magazinele au functionat numai pana in prima parte a lui 2003″, a declarat secretarul Primariei, Maria Lupu.

La Agnita erau amintite, pentru acelasi fatidic noiembrie 2004, trei magazine ce vindeau in sistem economat. „S-au inchis pe la jumatatea lui 2004. De cand am ajuns primar, sincer, pe mine nu m-au prea interesat si, oricum, nici nu prea stie lumea ce e cu ele”, a declarat primarul Marius Radu Curcean.

Aceleasi aberatii rapid facute din condei apareau si despre magazine la Nocrich, Blajel sau Valea Viilor. La Primaria din Merghindeal nu raspunde nimeni la telefon, insa in proaspatul oras Miercurea Sibiului, primarul Ioan Pavel vorbeste ca din carte. „S-a insistat mult asupra crearii acestor magazine, acum doi ani.

A fost creat unul, insa nu stiu in ce masura a profitat lumea de el. Dar el mai functioneaza, sigur ca da. Pentru societatea comerciala care il gestioneaza am acordat, conform legii, scutiri de taxe si de chirie”, a recitat Ioan Pavel.

La un telefon ulterior, dupa jumatate de ora, Ioan Pavel isi da cu stangul in dreptul, atunci cand i se cer detalii. „Nici eu nu mi-am mai actualizat datele, economatele au fost in voga mai demult. Cred ca ele ar mai fi, dar asa, la nivel declarativ, nu cred ca mai functioneaza suta la suta”. Ioan Pavel este membru PSD.

Apa de ploaie

Economatele nu prea rentau. Cea mai mare afacere ar fi fost preluarea unui spatiu comercial al carui proprietar sa fie Consiliul Local, care, in baza legii, sa perceapa pentru acesta o chirie modica. Agentul comercial ar fi amenajat, intr-un coltisor, un stand de cinci produse „economat”, iar in restul spatiului putea vinde orice.

O situatie oarecum asemanatoare a fost la Medias, unde, timp de doi ani, intr-un spatiu al Primariei de pe strada Carpati a functionat un magazin care vindea toate cele 21 de produse din lista celor propuse pentru reducere. Magazinul s-a inchis in toamna anului trecut.

La fel, la Avrig, un consilier local PSD, presedinte al Federal Coop, a preluat in spatiile sale astfel de magazine. Acestea au fost inchise inca din 2003. „Oricum, ar fi fost incompatibilitate, pentru ca Liviu Tavala, presedintele Federal Coop, era si consilier local.

Magazinele s-au inchis in 2003, dar nici nu mai stiu exact care a fost situatia”, a spus Gheorghe Fraticiu, primarul Avrigului.

Chiar si cei fara nici o legatura cu puterea politica sustin ca economatele sunt neprofitabile. „Nu renteaza. Economatele sunt apa de ploaie.

Nici un moment nu au fost rentabile, mai ales ca eu nu pot sa spun ca m-am bucurat de vreo facilitate”, a declarat Stanulet Chirion, fostul proprietar al unui magazin care vindea in sistem economat la Agnita.

Miliarde din burta

Situatiile centralizatoare au fost trimise la Guvern pana in noiembrie 2004, inclusiv. Datele eronate – indulgent spus – transmise de la Sibiu, au intrat in calculul fostei puteri pentru domeniul protectie sociala, prezentat ca o mare realizare, ce se dovedeste tot mai mult, o mare gogoasa.

La un simplu calcul, cu o doza mare, insa, de aproximare, numai pentru 2004, pentru sibienii saraci au fost anuntate false economii de peste trei miliarde de lei, numai pentru cumparaturile de produse de baza.

Care, daca lucrurile au decurs la fel si in celelalte judete, au creat, la nivel national, abureli despre protectie sociala de zeci de miliarde.

Sesizat despre aceasta problema, prefectul Sibiului, Ion Ariton, a declarat ca va da unda verde unei anchete. Deocamdata, insa, nici un semn ca vor fi descoperiti cei care au lasat sa fie date spre Guvern astfel de date false.