Blocaj in retrocedarea bisericilor greco-catolice

Retrocedarea imobilelor bisericesti ale cultului greco-catolic confiscate de statul comunist si date in administrarea Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) pare blocata total. Potrivit unui decret-lege emis in anul 1990 de catre Consiliul Frontului Salvarii Nationale, restituirea acestor cladiri vechilor proprietari ar fi trebuit sa se faca pe calea dialogului intre ortodocsi si greco-catolici.

Numai ca discutiile au fost intrerupte acum un an si nu sunt semne ca se va relua in curand.

Cele mai importante biserici cerute inapoi de greco-catolici sunt catedralele episcopale din Baia Mare, Oradea si Gherla, carora li se adauga manastirile de la Nicula (judetul Cluj), si de la Bixad (judetul Maramures).

In privinta catedralelor din Oradea si Gherla a existat un comunicat de presa emis de Guvernul Romaniei, dupa o intalnire dintre premierul Calin Popescu-Tariceanu si patriarhul Teoctist. Potrivit acestui document, BOR se angaja sa renoveze si apoi sa retrocedeze aceste lacase de cult greco-catolicilor.

Initial, membrii acestui cult sperau sa reintre in posesia acelor doua biserici pana de Craciun, dupa cum declara recent purtatorul de cuvant al Episcopiei Romane Unite cu Roma din Oradea, Florin Jula.

Reprezentantul greco-catolicilor amintea si despre o oferta de retrocedare formulata de ierarhii ortodocsi in cadrul comisiei locale de dialog ecumenic. Ortodocsii, insa, ar fi cerut celeilalte parti sa renunte la drepturile asupra altor lacasuri de cult din judetele Bihor, Salaj si Satu Mare. Oferta a fost refuzata de greco-catolici.

In privinta restituirii catedralei din Gherla, lucrurile sunt mai putin clare. Purtatorul de cuvant al Episcopiei Romane Unite cu Roma de Cluj-Gherla, Mircea Martian, a afirmat ca renovarea cladirii va dura circa doi ani. Asa ca greco-catolicii ar fi preferat sa intre acum in posesia lacasului de cult, mai ales ca acolo sunt inmormantati primii doi episcopi ai acestei eparhii.

In anul 2000, mitropolitul Bisericii Greco-Catolice, Lucian Muresan, impreuna cu ceilalti ierarhi ai acestui cult, au cerut arhiepiscopului ortodox al Vadului, Feleacului si Clujului, Bartolomeu Anania, precum si preotilor locali, sa le permite sa oficieze o liturghie comemorativa pentru cei doi episcopi ingropati in catedrala. Cererea lor a fost, insa, refuzata.

Manastirile de la Nicula si de la Bixad au ajuns celebre datorita icoanelor facatoare de minuni pe care le adaposteau. Primul lacas monahal a fost declarat in perioada interbelica drept sanctuar marian, adica dedicat Fecioarei Maria, de catre Papa Pius al XI-lea si a devenit, astfel, una dintre cele mai importante biserici din intreaga Biserica Catolica.

Dupa anul 1948, manastirea greco-catolica a fost inchisa, iar calugarii arestati. Superiorul calugarilor bazilieni de la Nicula, Leon Man, a murit torturat in Penitenciarul din Gherla.

In prezent, manastirea este folosita de calugarii ortodocsi, iar dreptul de proprietate asupra ei face obiectul unui proces intre catolici si ortodocsi, aflat pe rolul Tribunalului Bacau, dupa ce a fost stramutat de la Cluj.

Manastirea de la Bixad a fost retrocedata printr-o hotarare de Guvern in anul 1992. Decizia nu a putut fi, insa, pusa in practica nici pana acum din cauza opozitiei clerului ortodox local.

In Maramures, Episcopia Greco-Catolica a depus 162 de cereri de retrocedare la comisia nationala din subordinea Guvernului. Doar 11 dintre ele au fost analizate pana acum, iar in doua cazuri, catolicii au obtinut castig de cauza. Ei vor primi efectiv cladirile abia peste cinci ani.

O situatie asemanatoare este cea din comuna Bogdan-Voda, cu diferenta ca acolo decizia de retrocedare a fost emisa de o instanta judecatoreasca, nu de catre Guvern. Situatia din Ardeal este criticata si de reprezentantii Guvernului SUA, care au cerut pe cai diplomatice rezolvarea acestei probleme.