2.000 de miliarde datorii. Lista lui Johannis da faliment

Cele aproape 100 de firme inscrise pe celebra „Lista a lui Johannis” au cumulat pana la sfarsitul anului trecut datorii de aproape 2.000 de miliarde de lei vechi, conform datelor date publicitatii de Ministerul Finantelor, saptamana trecuta.

Din cele aproape 100 de firme, inscrise pe lista in 2001, 12 au disparut, cinci firme simt rasuflarea falimentului in contabilitate, iar 39 trebuie sa traga serios pentru a-si acoperi datoriile.

Conform bilanturilor contabile depuse la Ministerul Finantelor, doar 13 firme pot spune ca se bucura de bunul mers al afacerilor, in timp ce numai sase se pot chiar lauda cu profiturile inregistrate in anul trecut.

Pentru o scurta recapitulare, amintim faptul ca primarul Klaus Johannis a lansat public si cu mare pompa proiectul „Lista lui Johannis”.

Firmele inscrise benevol pe aceasta pe aceasta lista urmau sa fie promovate de Klaus Johannis, care le promitea sa gaseasca, „impreuna”, agenti economici germani interesati de posibile colaborare.

Prima actiune concreta data ca exemplu, a fost intalnirea primarului cu o delegatie economica germana, la inceputul lui aprilie 2001, aflata in vizita la Sibiu.

Conform prezentarii care inca sta laudativa pe site-ul oficial al Primariei Sibiu, respectiva lista a fost „ introdusa in agenda de lucru a Ministerului Federal pentru Economie, pentru a fi transmisa tuturor firmelor din Germania interesate de Romania.

De asemenea, aceasta lista va fi prezentata de primarul Johannis la intalnirile cu investitorii ori de cate ori va avea ocazia”. Astea au fost promisiunile.

Realitatea pare a fi alta, conform datelor publicate de Ministerul Finantelor, saptamana trecuta. Majoritatea firmelor promovate de Johannis au probleme economice. „Orice firma, la orice moment aproape, are datorii. Pe care le achita din creantele pe care le are de incasat sau din disponibilitatile banesti existente.

Daca datoriile nu sunt acoperite, acestea pot fi achitate si din profit, care, pentru ca suntem in Romania, poate insemna si marfa nevanduta. In Romania se poate declara la profit productia nevanduta si afjata pe stoc.

Aceasta este considerata profit, chiar daca exista riscul de a nu fi vanduta”, explica Mircea Coman, expert contabil.

Anul trecut, ZIARUL de Sibiu a mai publicat un material despre „Lista lui Johannis”, din care reiese ca nici una din firmele promovate de primarul Johannis nu a fost contactata de vreun investitor german.

Acum, ZIARUL de Sibiu va prezinta si situatia contabila a principalelor societati de pe lista lui Johannis, asa cum rezulta din indicatorii financiari, conform bilantului depus pe anul 2004 de respectivele firme.

Cifre seci

Pe „Lista lui Johannis”, publicata pe site-ul Primariei, este trecut un numar de 96 de societati. Dintre acestea, de fapt, cateva sunt persoane fizice, iar alte putine nu au fpst de regasit in datele Ministerului Finantelor.

Pana la urma, calculul datoriilor, creantelor si profitului a putut fi facut pentru 75 de societati comerciale, dintre care, reamintim, 12 nu au mai depus nici un bilant contabil de ceva vreme.

Calculate cu zecimale, cele 63 de societati din „Lista lui Johannis” care si-au depus bilanturile contabile pe anul trecut, aveau la inceputul acestui an datorii de aproximativ 1.910,6 miliarde de lei.

Pentru a acoperi aceste datorii, firmele carora Johannis le-a promis sprijin aveau de incasat creante si beneficiau de profituri a caror suma totala a fost de 967,5 miliarde de lei vechi.

Din „Lista lui Johannis” nu au mai putut fi gasite date la Finante despre Asociatia Familiala Streza – care cauta un partener de afaceri pentru punerea pe picioare a unui magazin mixt, SC Universal – comerciant de imbracaminte, SC Confort Constructii – constructor dupa cum ii spune si numele, Dual M&G – comert cu materiale de constructii, Ro-Ma-Do – ai carei patroni erau interesati de investitori in cofetarie, patiserie, Agra – productor de bere si sucuri naturale si Asociatia Familiala Mihaela Petean, al carei principal obiect de activitate tinea de croitorie.

Dupa ce s-a inscris pe lista lui Johannis la inceputul lui 2001, DGM Sport Management a disparut din evidentele Finantelor la sfarsitul aceluiasi an. Avea ca obiect de activitate activitatile sportive si initierile in diferite sporturi.

Aceeasi soarta a disparutilor a impartasit-o si Damax, firma de publicitate, grafica computerizata si arhitectura, care a dat ultim semn de viata in martie 2004, SC Favorit Transilvania – transport intern si international, si Casa Ittu Saliste, operator in turism.

Trai bun, pentru cei putini

Cele sase societati din „Lista lui Johannis” care se pot lauda cu afaceri care merg bine au cifre de afaceri de ordinul sutelor de miliarde anual. Mai mult, cele mai multe dintre ele aveau contacte cu Germania inca de dinaintea intocmirii listei de la Primarie. Un astfel de exemplu este firma de constructii SC Kirschbaum.

La cele peste 164 de miliarde de lei datorii la sfarsitul anului trecut, avea de recuperat 140 de miliarde de lei vechi, iar restul putea fi usor de acoperit avand in vedere cifra de afaceri a societatii.

Comixta SRL a mizat pe producerea incaltamintei de protectie atunci cand s-a inscris pe lista, in speranta de a descoperi investitori. A intrat in anul lui 2005, cu datorii de 1,3 miliarde, depasite lejer de creantele de peste doua miliarde de lei si disponibilitatile banesti de peste 500 de milioane.

Din categoria celor care se pot declara multumiti de felul in care le-au curs afacerile se numara si cei de la General Collection, ale caror datorii de cinci miliarde erau acoperite de creantele in aceeasi suma. Obiectul activitatii este confectionarea de textile.

Nume celebre

La inceputul lui 2001, pe „Lista lui Johannis” s-au inscris si firme care apartin sau sunt legate de nume ajunse relativ celebre prin administratia si politica sibiana. In general, aceste firme nu se pot plange de trai greu.

Un astfel de exemplu este cel al societatii Safa, firma manageriata in trecut de proaspatul vicepresedinte al Consiliului Judetean, Gheorghe Dicu. Obiectul de activitate al societatii tine de produsele din PVC.

Safa a terminat 2004 cu datorii de 8,4 miliarde de lei, creante de 1,6 miliarde, disponibilitati banesti de 4,4 miliarde de lei si un profit de peste cinci miliarde de lei vechi.

Pe aceeasi lista, s-a inscris si Constatin Trihenea, atat cu firma condusa de el, cat si cu cea manageriata de sotia sa. Universal Construct Market, a carui manager este sotia presedintele PD Sibiu, Contantin Trihenea, sta relativ bine.

La cele 20 de miliarde de lei vechi inregistrate ca datorii la sfarsitul anului trecut, avea de recuperat peste 17 miliarde de lei de la diversi clienti, disponibilitatile banesti depaseau 1,5 miliarde, iar profitul de pe 2004 depaseste noua miliarde de lei.

S-a inscris pe lista primarului Sibiului propunand eventualilor parteneri comertul cu materiale de constructii, instalatii, laminate si electrotehnica. Cealalta societate, SC Conelt, condusa de Constatin Trihenea avea datorii de 44 de miliarde de lei, creante de 10 miliarde si disponibilitati de alte trei miliarde de lei.

Nora Patru este cea care a ratat la mustata prezenta in Consiliul Local Sibiu, in madatul trecut. Atunci a iesit cu scandal mare, acuzand PSD de faptul ca i-a luat locul in Consiliu pe nedrept. Daca, in urma proceselor, nu a reusit sa intre in forul legislativ al judetului, pe lista lui Johannis a intrat relativ usor.

Prin SC Nora Exclusiv SRL, care a avut la sfarsitul anului trecut datorii de 9,2 miliarde de lei de lei, in conditiile in care avea de incasat 900 de milioane, la o cifra de afaceri este de 3,2 miliarde de lei.

Nora Patru si-a inscris pe aceeasi lista si societatea Nora Still, institut de cosmetica, salon de coafura si atelier creatie vestimentara. Nu i-a mers, insa, tocmai bine din moment ce datoriile de la sfarsitul lui 2004 erau de 852 de milioane, creantele de 114 milioane de lei vechi iar profitul se cifra la 115 milioane de lei.

Jalea cea mare

Printre firmele care o duc cel mai rau, pe „Lista lui Johannis”, se numara Hidrosibul. Privatizat, „de-privatizat” si iarasi vandut unui holding englezesc, Hidrosibul a apelat la promovarea promisa de Johannis, in 2001.

La finele anului trecut, a ajuns la datorii de peste 150 de miliarde de lei vechi, care nu prea aveau cum sa fie acoperite de cele 4,5 miliarde de lei, bani datorati de clienti, sau de disponibilitatile banesti de 600 si ceva de milioane de lei. Pierderile nete inregistrate de Hidrosib, anul trecut, au insemnat peste 25 de miliarde de lei.

Fara profit si cu pierderi a inregistrat si Compa IT, care la finele lui 2004 inregistra datorii de 11 miliarde de lei, creante de 5,4 miliarde si pierderi de 54 de milioane de lei. Reprezetantii Compa sunt prezenti pe lista lui Johannis si cu societatea care le-a consacrat numele.

Impresionanta suma de 833 de miliarde de lei datorii, inregistrata de Compa, anul trecut, nu este tocmai acoperita de creantele de peste 325 de miliarde de lei sau de disponibilitatile banesti de 17 miliarde si profitul de 65 de miliarde de lei vechi.

In fine, pe lista celor care au sperat la ajutor din partea lui Klaus Johannis, dar au inregistrat pierderi la sfarsitul anului trecut, mai apar si Lena Impex, operator de transporturi, cu datorii de 381 de milioane si pierderi de 80 de milioane de lei si Poemi Com, cu obiect de activitate cresterea ciupercilor, ale carui datorii sunt de 12 milioane de lei vechi, iar pierderile se cifreaza la 17 milioane.

La intamplare

Daca e sa luam, la intamplare, cateva din numele de societati ce au primit promisiuni de promovare din partea primarului Klaus Johannis, vom vedea ca situatia nu prea sta pe roze.

Cu datorii de 1,6 miliarde de lei si creante de 334 de milioane, nici cei de la Diana Comp nu stateau chiar excelent la inceptul anului. Cu profitul net de peste 800 de milioane, insa, aceste datorii de la sfarsitul anului trecut puteau fi relativ usor acoperite.

Lenjeria de corp a celor de la Flori Sib a adus datorii de 2,7 miliarde de lei, la sfarsitul anului trecut, in conditiile unor creanse de 450 de milioane de lei. Pentru acoperirea datoriilor, in acest inceput de an cei de la Flori Sib aveau la dispozitie 373 de milioane de lei si un profit de 250 de milioane.

Societatea Steaua producea si in sistem lohn, dar miza si pe productia de sapun si detergenti. A ajuns in 2004 la datorii de 4,8 miliarde de lei, cu creante de 1,6 miliarde si un profit de putin peste 120 de milioane de lei.

Firma sibiana Imperial Motor produce arcuri pentru autovehicule si alte componente elastice. In 2001, cauta sa se dezvolte cu ajutorul Primariei si in domeniul comertului cu piese auto. A ajuns la datorii de 13 miliarde si sume de recuperat de aproape noua miliarde de lei vechi.

Datoriile ajungeau sa fie aproape acoperite de profitul de aproape doua miliarde de lei.

Afacerile cu tacamuri si alte materiale inoxidabile nu au dat mari roade la ICOS care a ajuns la datorii de peste noua miliarde de lei, greu de acoperit din creantele si disponibilitatile banesti de aproximativ 700 de milioane de lei.

Simerom s-a inscris pe „Lista lui Johannis” cu scopul declarat ca dorea parteneri in industria masinilor industriale, in 2001. La finele anului trecut avea datorii de 50 de miliarde si sume de recuperat de aproape 30 de miliarde. Profitul si disponibilitatile banesti se situeaza undeva in jurul sumei de 2,2 miliarde de lei.

Promisiuni neacoperite

Intr-una din editiile de anul trecut, reporterii ZIARULUI de Sibiu au luat legatura cu cateva din persoanele care aveau firme sau afaceri inscrise pe lista lui Johannis. Raspunsurile acestora de atunci nu erau deloc incurajatoare.

Gheorghe Lazaroiae, SC Inoclex SRL Sibiu, in domeniul constructiilor si instalatiilor: „Sunteti primele persoane care ne cauta pentru aceasta problema, din 2001”.

Niculina Mustata, persoana fizica, detinatoare de atelier de confectii: „Nu ne-a cautat nimeni. Noi ne-am restrans activitatea, pentru ca pe persoana fizica nu mai puteam face angajari, iar acum lucrez la comanda.

Inca mai asteptam sa apara cineva, pentru ca mai avem o firma care nu are nici un fel de activitate deocamdata, si pe care am putea incepe”.

Ioan Pastiu, SC Steaua SA, in domeniul producerii si comercializarii de sapun, lumanari: „Colaborare directa nu avem cu nici un partener strain. Daca va referiti la contacte telefonice, da, dar nu avem contracte sau oferte de investitii”.

Vasile Parvu, director economic SC Sigemo SRL Sibiu, in domeniul comercializarii de anvelorpe si accesorii auto: „Noi avem unele relatii cu firme straine, dar nu pentru ca ne-am inscris in lista Johannis ci pentru ca am participat la targuri si expozitii internationale. Deci, prin forte proprii”.

Emil Belascu, Concia Sib SRL, in domeniul consultantei imobiliare: „Am fost contactat de o persoana fizica de cetatenie germana, dar mi-am dat seama ca dorea sa faca speculatii pe piata imobiliara pentru ca, dupa ce i-am prezentat conditiile unei eventuale colaborari, nu m-a mai cautat”.

Belascu a precizat ca nu doreste sa-l invinovateasca pe primar pentru aceasta situatie, „pentru ca nu este menirea lui sa aiba grija de afacerile mele”. „In plus, sfera serviciilor se reduce la cele care se palica pe o anumita raza teritoriala”, a mai aratat managerul Concia Sib.