Dimensiunea dezastrului în București în cazul unui cutremur major ar putea depăși cele mai pesimiste scenarii. Un raport oficial dezvăluie premisele „unei crize de mari proporții”
Efectele unui cutremur major în București ar putea fi cu mult mai mari decât cele estimate de autorități. Un raport de audit al experților Curții de Conturi de anul trecut relevă posibilitatea unei crize de mari proporții în Capitală în cazul unui seism de calibrul celui din 1977 sau mai puternic.
Documentul oficial remarcă dezinteresul autorităților și toate disfuncționalitățile sistemului de management al riscului de cutremur.
În primul rând, numărul clădirilor în pericol de prăbușire ar putea fi mult mai mare, multe spitale ar putea colapsa, nu există rezerve de sânge și medicamente, forțele de intervenție nu sunt suficiente, și, deși există un sistem de alarmare timpurie pentru a se putea securiza infrastructura critică și opri gazele și curentul, de exemplu, nimeni nu a fost interesat de el. (Citește AICI raportul privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București)
Nu știm exact câte clădiri au probleme de fapt
Deși există o listă a clădirilor care sunt în pericol în caz de cutremur, aceasta nu este însă completă. Și așta pentru că pur și simplu nu s-a făcut până acum o inventariere și o evidență a clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București.
„A fost constatată, de asemenea, lipsa unei proceduri care să reglementeze modul în care imobilele sunt introduse în Listele imobilelor încadrate în clase de risc seismic. În acest sens, evidența gestionată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) are la bază documentații depuse de către beneficiarii respectivelor clădiri, neexistând o evidență a tuturor clădirilor neexpertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic. Prin urmare, lista nu este exhaustivă. Implicațiile sunt grave, dat fiind că aceste clădiri pot pune în pericol viața și sănătatea persoanelor în situația producerii unui seism, chiar și unul moderat ca intensitate”, se artă în raport.
La nivelul Primăriei București, se notează în document, nu s-a organizat o inventariere a construcțiilor de interes și utilitate publică din Capitală și nici expertizarea și încadrarea acestora în clase de risc seismic.
Un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic
O zonă critică a fost identificată la nivelul spitalelor. Potrivit documentului o treime dintre spitalele din București administrate de către Ministerul Sănătății sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. „Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism”, notează experții Curții de Conturi.
Astfel, din cele 55 de spitale din București (administrate de MS sau municipalitate), 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36% sau altfel spus un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic.
Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I. Acestea aparțin unui număr de 6 spitale/institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977.
Au fost identificate, de asemenea, deficiențe importante care necesită de urgență lucrări de intervenție în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice, barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița.
„Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât I = 8، MKS, la care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajelor de beton și/sau de pământ producând inundații până în zona Splaiul Unirii” se arată în document.
Total dezinteres față de sistemul de alertă timpurie
Chiar dacă INFP a pus la punct și testat un sistem de alarmare seismică timpurie pentru cutremurele vrâncene puternice, denumit REWS (Rapid Early Warning System), care poate acționa automat oprirea sau securizarea surselor de pericol, cu 25-40 secunde înainte ca undele seismice distructive să ajungă la infrastructura care se dorește a fi protejată, sistemul nu a fost implementat, iar furnizorii de utilități nu au fost interesați de primirea alertelor.
REWS poate fi utilizat pentru securizarea obiectivelor vulnerabile la cutremur cum ar fi: obiective nucleare, rafinării, baraje, oprirea proceselor tehnologice periculoase (reacții chimice), închiderea gazelor sub presiune, securizarea spitalelor, a mijloacelor de transport (trenuri, acces pe poduri, pasaje etc.), a magistralelor, a clădirilor
civile și industriale etc.
Nu există o evidență a resurselor care pot fi mobilizate
Experții Curții de Conturi au constatat că pregătirea resurselor de intervenție existente (resurselor umane și materiale) nu este suficientă pentru a asigura derularea acțiunilor de răspuns în cazul unui seism major.
„Nu există o evidență centralizată a resurselor care pot fi mobilizate în situația producerii unui cutremur major și există o mare probabilitate ca un cutremur în București să genereze o criză de mari proporții”, se arată în document.
IGSU dispune de un număr insuficient de personal ce poate fi mobilizat pentru misiuni. În situația producerii unui cutremur major, numărul de salariați ai IGSU cu pregătire în acțiuni de căutare-salvare și misiuni specializate care se desfășoară în domeniul „răspuns” pentru riscul cutremur și riscurile asociate acestuia, va fi insuficient și nu va putea asigura concomitent gestionarea atât a situațiilor de urgență cauzate de seism, cât și a situațiilor de urgență care se produc în mod curent, precizează sursa citată.
De asemenea, capacitatea de preluare a apelurilor în sistemul 112 nu va putea fi asigurată la un nivel adecvat, din cauza resurselor limitate.
Vulnerabilitate majoră la Ministerul Sănătății
Raportul identifică o zonă de vulnerabilitate majoră la Ministerul Sănătății unde nu există un registru de capabilități care să cuprindă informații referitoare la numărul de spitale, pe județe, numărul de paturi, personalul medical, aparatură, stocuri medicamente, sânge, piele etc.
De asemenea, la nivel național nu există o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem, și nici o bancă de piele (tesuturi și celule).
Ministerul Sănătății are rezerve limitate de medicamente, materiale sanitare și echipamente necesare acordării asistenței medicale de urgență și nu în dotare posturi medicale avansate (spitale mobile), care să suplimenteze capacitatea de intervenție în cazul unui cutremur major, atunci când numărul răniților este mult mai mare
decât capacitatea spitalelor, se arată în documentul Curții de Conturi.
O altă problemă gravă este deficitul major de personal și mijloace de intervenție (ambulanțe).
Nu există planuri de acțiuni în vederea restabilirii stării provizorii de normalitate
Situație deficitară și în cazul adăposturilor de protecție civilă.
Din totalul de 1.106, care au o capacitate de 171.805 persoane, doar 60% sunt operative, restul având probleme privind instalațiile sanitare, electrice și de filtro-ventilație.
Cu privire la restabilirea stării provizorii de normalitate, s-a constatat lipsa planurilor de acțiuni în acest domeniu la nivelul Ministerului Dezvoltării, ISC și la nivelul autorităților locale.
„MDLPA, prin autoritățile publice locale, are rolul principal pentru asigurarea condițiilor privind restabilirea stării provizorii de normalitate pe perioada situației de urgență. ISC, Corpul experților tehnici și asociațiile profesionale în construcții, autoritățile administrației publice locale, prin structurile din subordine și/sau coordonare au rolul de a evalua rapid stabilitatea structurilor și de a stabili măsuri de intervenție în primă urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public. Din păcate însă, la nivelul autorităților publice nu există o strategie sau viziune, sau planuri de acțiuni în vederea restabilirii stării provizorii de normalitate pe perioada situației de urgență determinată de un seism major”, se mai arată în document.
Misiunea de Audit a Curții de Conturi s-a desfășurat, în perioada septembrie 2017 – aprilie 2021, în principal la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și a fost extinsă la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în calitate de autoritate cu rol principal pentru managementul riscului de cutremur și la alte 18 entități cu rol secundar sau de suport în cadrul sistemului de management al riscului seismic, între care și primăria Capitalei și primăriile de sector.
Dată fiind importanța constatărilor pentru domeniul protecție civilă și necesitatea de a asigura suportul decizional și logistic pentru remedierea deficiențelor, o recomandare specială a misiunii de audit este ca aspectele identificate să facă obiectul informării Primului ministru al Guvernului României, în calitate de Președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, se arată în raport.
Sursa foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro