Marile afaceri dubioase din Alba, „acoperite” cu date statistice

Incercarea consilierilor judeteni din Alba de a afla stadiul cercetarii marilor fraude ce totalizeaza prejudicii de mii de miliarde de lei, produse in judet in ultimii 16 ani, a ramas fara efect.

Institutiile statului, care au primit in urma cu o luna o solicitare pentru informatii publice, semnata de toti membrii CJ, au raspuns evaziv, fara a indica clar cazurile „grele” care au fost anchetate sau rezultatul la care s-a ajuns.

In urma cu o luna, consilierii judeteni, in frunte cu presedintele institutiei, Ion Dumitrel, au solicitat Politiei, Parchetului si Directiei de Finante informatii cu privire la actele de control intreprinse in cazul marilor fraude economice din Alba.

Este vorba de devalizari, privatizari dubioase, afaceri necurate pe spatele firmelor de stat, pentru care inca nu au fost identificati vinovatii (cazul „Ampelum” Zlatna, „Resial”, „UTEPS” Alba Iulia, „Bega Upsom” etc).

Raspunsul institutiilor statului a fost, insa, pe masura rezultatelor vizibile cu care s-au finalizat anchetele lor, adica aproape nul. Sefii acestora au profitat de faptul ca textul semnat de membrii CJ, prin care cereau informatiile respective este destul de general, fara trimiteri exacte, si s-au facut ca nu inteleg ce doresc acestia de fapt.

De altfel, din cauza modului in care au intocmit cererea, consilierii si chiar conducerea CJ pot fi suspectati ca au facut doar un joc de imagine. Ei ar fi putut cere informatii mult mai concrete despre fiecare din cazurile cele mai cunoscute.

Spre exemplu, Politia a trimis pe post de raspuns o situatie statistica, din care consilierii au putut afla, spre exemplu, faptul ca din totalul de 27.696 de infractiuni constatate, 2.984 sunt pe linie silvica. Practic, este vorba de alte informatii decat cele solicitate.

Totusi, comandantul IPJ, Tudor Grindean, a spus ca asteapta din partea CJ o solicitare concreta, asupra unui caz anume, si va oferi toate datele de care dispune.

Parchetul de pe langa Tribunal nu a oferit nici atat. Reprezentantii institutiei isi exprima „regretul” ca nu pot da datele respective.

Motivul invocat il reprezinta cateva prevederi din legea privind organizarea judiciara, prin care „procurorii isi desfasoara activitatea conform principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic sub autoritatea ministrului Justitiei, in conditiile legii”, dar si aceea ca „parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatoresti, precum si cu celelalte autoritati publice”.

Singura cale prin care s-ar putea obtine asemenea informatii o reprezinta o adresa catre ministrul Justitiei, Monica Macovei, care ar urma, la randul ei, sa-i ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie o informare asupra activitatii Parchetului de la Alba.

Singura institutie care a oferit date mai complete a fost Directia Finantelor Publice, care a trimis drept raspuns o situatie cu toate fraudele investigate in decursul celor 16 ani. E vorba de cateva zeci de dosare, majoritatea trimise mai departe spre Politie. Conducerea DGFP a precizat, insa, ca nu este vorba de informatii publice si a invocat secretul fiscal.