„E ca la Verdun". Bătălia de la Bahmut, punctul de cotitură în războiul din Ucraina și „avantajul uriaș” al Rusiei
Cea mai lungă și sângeroasă bătălie de la începutul războiului din Ucraina se dă în continuare în Bahmut, un oraș pe care ucrainenii îl apără cu îndârjire și pe care rușii vor să îl cucerească după un lung șir de înfrângeri cu un cost extrem de ridicat. O confruntare care amintește de o altă bătălie cu multă vărsare de sânge din istorie care a transformat câmpul de luptă de la Verdun într-un adevărat abator.
Ivan, un șofer de ambulanță, ajută soldații ucraineni răniți în afara orașului Bahmut, scena unei lupte extrem de violente care a luat viețile a sute de soldați din ambele tabere la fel ca în 1916 în estul Franței, notează AFP.
Câmpul de luptă, presărat cu tranșee și bombardat de artilerie, îi amintește de Primul Război Mondial. „Acolo, e ca la Verdun”, oftează el.
Bătălia de la Verdun, numită și „Abatorul”, a durat 10 luni și a fost cea mai îndelungată luptă din timpul Primului Război Mondial. De asemenea, a fost cea mai sângeroasă. Circa 378.000 de persoane au murit în rândul forţelor franceze, în timp ce aproape 337.000 de germani au pierit în confruntarea de la Verdun.
La aproape un an de la invazie, Moscova își dorește prima victorie semnificativă după luni de eșecuri, dar Kievul este hotărât să reziste.
În timp ce ambele tabere se luptă pentru „fortăreața” Bahmut, costul extrem de mare a umbrit importanța strategică a controlului acestui fost oraș industrial, care este o ruină acum, la nouă luni de când se dau lupte sângeroase pentru așezarea care avea 70.000 de oameni înainte de război.
„Nu au altă opțiune”
„Aceasta este o problemă clasică a Primului Război Mondial”, spune Mark Cancian, analist la think tank-ul american Center for Strategic and International Studies.
După ce încercările inițiale ale Rusiei de a încercui forțele ucrainene din Bahmut au eșuat, Moscova „a continuat să atace”, chiar dacă o victorie „nu ar însemna nimic în termeni militari și strategici”.
„Există mult simbolism, așa că, dacă vor captura Bahmut, se vor comporta ca și cum ar fi important, dar nu este”, continuă fostul ofițer de marină, care recunoaște că opțiunile ucrainenilor sunt limitate.
„Dacă acolo atacă rușii, ucrainenii nu au altă opțiune decât să apere” orașul, a spus Cancian.
Potrivit serviciilor secrete britanice, avansul rusesc a fost oprit, dar presiunea rămâne. Duminică, grupul paramilitar rus Wagner a revendicat capturarea localității Krasna Hora, la câțiva kilometri nord de Bahmut.
Acest lucru justifică apelurile repetate ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru mai multe arme din partea țărilor occidentale.
„Dacă s-ar accelera livrările de arme, în special arme cu rază lungă de acțiune, nu numai că nu ne vom retrage din Bahmut, (dar) vom începe să punem capăt ocupației din Donbas”, a asigurat el mai mulți înalți oficiali europeni reuniți la Kiev la începutul lunii februarie. Armata va apăra Bakhmut „atât timp cât va putea”, a insistat el.
Dar această bătălie nu se referă doar la arme de înaltă precizie. Pentru Oleksandre Kovalenko, un analist militar ucrainean, Kievul trebuie să primească artilerie și muniție standard.
„Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci vom avea probleme serioase în Bahmut”, a declarat el pentru AFP.
„Avantajul uriaș” al Rusiei
Pe câmpul de luptă, soldații ucraineni au aceeași cerere.
„Poți să stai într-o pivniță din Vasilukivka (un sat la nord de Bahmut, aflat de asemenea pe linia frontului) timp de o jumătate de oră și să auzi cum trec 40 de obuze”, a declarat pentru AFP la sfârșitul lunii ianuarie Yuri Kryjbersky, un ofițer în vârstă de 37 de ani.
Celălalt avantaj al rușilor este numărul, ceea ce îl impresionează pe sergentul ucrainean care poartă numele de război Alkor: „Tragem și tragem și tragem, dar după cinci minute, vin alți 20 de oameni spre noi”.
Moscova și grupul Wagner sunt acuzate că folosesc recruți prost pregătiți pe post de „carne de tun”, o afirmație respinsă de analistul militar rus Alexander Khramchikhin, care o consideră „propagandă occidentală”.
Cu toate acestea, Kievul suferă, de asemenea, pierderi grele. Maiorul Volodimir Leonov, din cadrul Forțelor de Apărare Teritorială ucrainene, susține că a avut 12 răniți în rândurile trupelor pe care le comandă în trei zile din ianuarie. Iar cinci dintre soldații săi au fost uciși și nu au putut fi recuperați.
„Dar când nu există sprijin de artilerie, când nu există tancuri, suntem pur și simplu împușcați, ca într-un poligon de tragere”, a spus el.
Bătălia de la Bahmut, cea mai sângeroasă de la începutul războiului
Niciuna dintre părți nu raportează victime, dar atât ucrainenii, cât și rușii descriu bătălia de la Bahmut ca fiind cea mai sângeroasă din timpul războiului.
În apropierea frontului nordic, AFP a văzut la sfârșitul lunii ianuarie aproximativ 12 cadavre ale unor membri Wagner, abandonate pe pământul înghețat.
„Se pare că nu li s-a permis să se retragă”, a declarat Vladislav, un soldat ucrainean: „Nici măcar nu-și recuperaseră răniții. Și în cele din urmă au murit aici, pe câmp”.
Pe lângă confruntările de pe teren, între ucraineni și ruși se duce un război al cuvintelor.
Denis Pușilin, liderul pro-rus al regiunii Donețk, a vorbit recent despre „eliberarea orașului Artemovsk”, referindu-se la Bahmut, după numele folosit în perioada sovietică până în 2016.
La sfârșitul lunii decembrie, Volodimir Zelenski, care a vizitat orașul care avea cândva 70.000 de locuitori și era cunoscut pentru minele sale de sare și pentru vinul său spumant, a făcut referire la „fortăreața Bakhmut”.
Pentru Evgeny Prigozhin, șeful Wagner, luptele „feroce” din cartierele din nordul Bahmut au loc „pe fiecare stradă, în fiecare casă, pe fiecare scară”.
Viața în adăposturi
Clădiri în flăcări, rămășițe de obuze sau zăpadă însângerată, presărată cu trupurile soldaților morți: semnele luptelor din orașul asediat sunt într-adevăr vizibile aproape peste tot.
Potrivit autorităților, mai mult de jumătate din clădirile din Bahmut au fost distruse. Podul de peste micul râu care traversează orașul este o adunătură de scânduri, anvelope și paleți.
Natalia Shevchenko, care îl folosește în fiecare zi pentru a aduce apă potabilă, s-a obișnuit cu fluieratul obuzelor.
„Momentan locuiesc în pivniță. Când ies afară, sunt ca o cârtiță, ochii mei trebuie să se obișnuiască cu lumina”, spune Natalia, una dintre cele 6.500 de persoane care au ales să rămână în Bahmut.
În tranșeele de la periferie, trupele ucraienne îndură frigul năprasnic ținând în mâini lumânări făcute de voluntari, în zăpadă și noroi, uneori fără să doarmă zile întregi.
Forțele ucrainene se pregătesc pentru un nou asalt, săpând noi tranșee pentru a încerca să limiteze ofensiva rusă.
Urmărește ultimele evoluții din a 355-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.