Monumentele Cetatii Alba Iulia

Dar ne propunem si sa va ajutam sa descoperiti lucruri noi despre Cetatea Alba Carolina, care inca isi dezvaluie secretele.

Cladirea Babilon

Cladirea Babilon, care adaposteste astazi Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, este considerata cel mai important edificiu de arta romantica din oras. Imobilul, numit si Pavilionul ofiterilor, a fost construit intre anii 1851-1853 si a avut initial destinatie militara.

Oricine intra in muzeu isi da seama “cu ochiul liber” de acest lucru, zidurile fiind extrem de groase, de peste un metru. Cladirea adapostea familiile ofiterilor din armata austro-ungara si a fost conceputa ca o adevarata fortareata, in care puteai sa tragi cu tunul si sa nu se intimple nimic.

Muzeul National al Unirii functioneaza aici din 1968.

Sala Unirii

Sala Unirii este renumita in istoria Romaniei ca fiind locul unde s-a infaptuit Unirea de la 1 Decembrie 1918. Aici a avut loc adunarea celor 1228 de reprezentanti au romanilor din Transilvania care au decis unirea cu Romania.

Nu toata lumea stie insa ca imobilul a fost construit la 1900, ca Cerc Militar, destinat militarilor din garnizoana Cetatii Alba Iulia, adapostind cam toate activitatile care erau considerate necesare, inclusiv un cazinou.

Dupa ce a devenit un simbol, adica dupa Unire, cladirea a suferit mai multe transformari, pentru a primi un aer mai solemn, devenind foarte apropiata de forma in care poate fi vazuta astazi. Citeva reamenajari, inclusiv terasa din spate, au fost facute intre anii 1967-1968, cu prilejul semicentenarului Unirii.

Palatul Principilor Transilvaniei

In momentul de fata, cea mai trista soarta intre monumentele Cetatii Alba Iulia o are Palatul Principilor Transilvaniei. In vremurile sale “de glorie”, palatul era de o frumusete renumita inclusiv peste hotare.

Nu este vorba neaparat de infatisarea exterioara, care este destul de sobra, dar se spune ca in interior se traia intr-un lux iesit din comun, adapostind decoratiuni din cele mai scumpe materiale si obiecte de pret: tablouri, covoare, mobilier, pavimente de mozaic, candelabre de cristal, vase de faianta, sfesnice si cani din aur si argint etc.

Initial, cladirea a fost o parte din palatul episcopal, cealalta parte fiind palatul episcopal romano-catolic de astazi. Din 1542 a devenit rezidenta “regala”, pina in 1559 aici traind regina Isabella.

Apoi principele Sigismund Bathory l-a supus unor ample lucrari de reamenajare si modernizare, primul alt “beneficiar” al palatului total modernizat si infrumusetat fiind Mihai Viteazul, care pe timpul stapinirii sale asupra Transilvaniei si-a stabilit sediul in palat.

Ulterior insa, palatul a fost aproape complet distrus de incendii si jafuri, fiind refacut de principele Gabriel Bethlen, cu ajutorul iobagilor care erau obligati sa presteze munca gratuita. Principii care au urmat si-au pus si ei amprenta asupra palatului, facindu-l de fiecare data mai mare si mai frumos.

Trist este ca astazi Palatul Principilor Transilvaniei se distruge singur cu fiecare zi care trece si in care este nelocuit. Aici au vrut sa se mute Primaria Alba Iulia, Consiliul Judetean Alba, Directia de Cultura (intr-un corp), fiecare din aceste institutii fiind dispuse sa investeasca in reamenajarea si punerea in valoare a palatului.

Problema este ca Armata a parasit de citiva ani acest palat, dar MApN nu a catadicsit nici pina astazi sa il treaca in administrarea altcuiva, chiar daca nu mai are nevoie de el si nici nu se mai poate ocupa de el.

Alte atractii

Intre cladirile deosebit de frumoase ale Cetatii Alba Iulia mai trebuie amintite Palatul Apor, care are o soarta foarte buna dupa ce a fost total refacut de catre Universitatea “1 Decembrie 1918” care doreste sa-si mute rectoratul acolo, cladirea “Mailath” care este sediul universitatii, cladirea “Ierihon” – astazi sediul Protopopiatului Romano-Catolic,

Palatul Bethlen care este acum rectoratul facultatii romano-catolice, Palatul episcopal romano-catolic, citeva case medievale si lista poate continua. Toate aceste cladiri au istoriile lor mai mult sau mai putin zbuciumate si toate merita vazute.

Pentru fotografii “cu locatie” cam toti turistii prefera statuile si monumentele mai mici: statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul din fata Palatului principilor, monumentul Custozza din fata universitatii, dedicat eroilor cazuti in batalii, si obeliscul dedicat memoriei conducatorilor rascoalei de la 1784-1785, Horea, Closca si Crisan