Cota unica, o arma cu doua taisuri

Dupa ce a dat declaratii contradictorii privind data introducerii cotei unice, ministrul de stat desemnat Adriean Videanu a dezinformat, sustinand ca daca n-ar fi existat acordul CES, cota unica de impozitare ar fi fost amanata la 30 iunie.

CES nu a fost consultat asupra proiectului de ordonanta de urgenta privind introducerea cotei unice de impozitare, ne-a declarat, ieri, Gabriel Ferugean, purtatorul de cuvant al CES. Mihai Tanasescu a criticat, ieri, masurile fiscale propuse de Cabinetul Tariceanu, sustinand ca aplicarea programului de guvernare va afecta atat categoriile defavorizate, cat si mediul de afaceri.

Ieri seara, in prima sedinta, Cabinetul Tariceanu a aprobat ordonanta prin care se introduce cota unica de 16% pe venit si reducerea impozitului pe profit de la 25% la 16%.

De la 1 ianuarie, cabinetul Tariceanu isi asuma raspunderea

Cota unica – un pas mic pentru noi, urias pentru bugetul de stat

Cota unica de impozitare a starnit, in urma cu nu foarte mult timp, controverse aprinse. Dupa ce Ion Iliescu, fostul presedinte, s-a declarat impotriva acestui principiu de impozitare, subiectului i se pusese cruce.

Acum, insa, o data cu schimbarea Guvernului, cota unica de 16 la suta la impozitul pe venitul persoanelor fizice a revenit in atentia publica, fiind una dintre masurile propuse spre aplicare de cabinetul Tariceanu, incepand cu anul 2005.

Curierul national va prezinta un studiu de caz, efectuat pe firma Pasmatex din Timisoara, conform sistemului de impozitare aplicat in 2004, precum si grila de impozitare care ar putea intra in vigoare incepand cu anul viitor.

Societatea Pasmatex SA Timisoara are ca obiect de activitate „fabricarea altor articole textile – fabricarea tesaturilor inguste” si un numar mediu de 206 angajati. Dintr-un fond de salarii de 12,4 miliarde de lei, firma a avut cheltuieli sociale de 4,6 miliarde de lei, sau 37,1 la suta.

Astfel, printre taxele suportate de angajator, aplicate asupra fondului de salarii se gasesc CAS (2,8 miliarde de lei), CASS (969 milioane de lei), fondul de somaj de 374 milioane de lei, asigurari impotriva accidentelor si bolilor profesionale de 63 de milioane de lei, taxa de neincadrare a persoanelor cu handicap de 193 de milioane de lei, concediile medicale suportate de angajator de 126 de

milioane de lei si comisionul Camerei de Munca de 31 de milioane de lei. Aceste cheltuieli reprezinta 6,2 la suta din totalul cifrei de afaceri a societatii, de 74,4 miliarde de lei.

Pe langa cheltuielile suportate de angajator, exista si cele suportate de angajati. In total, angajatii au platit 1,1 miliarde de lei CAS, 810 milioane de lei CASS, 125 de milioane de lei – fond de somaj si 1,4 miliarde de lei – impozit pe venit. Salariatii societatii au achitat, astfel, 3,6 miliarde de lei in total, sau 28,9 la suta raportat la fondul de salarii.

Astfel, dntr-un fond de salarii total de 12,4 miliarde de lei, 8,8 miliarde de lei sau 71,1 la suta s-au dus catre salariati, in timp ce 3,6 miliarde de lei, sau 28,9 la suta au intrat in „buzunarul” incapator al bugetelor de stat.

Cheltuieli salariale de 75 la suta din cifra de afaceri pentru firme in 2004

Din totalul cheltuielilor cu salariile, de peste 17 miliarde de lei, 48,2 la suta, sau 8,2 miliarde de lei au reprezentat taxe pe salarii si cheltuieli sociale. Din acestea din urma, 4,6 miliarde de lei au fost suportate de angajator (56,2 la suta), iar 3,6 miliarde de lei au fost sustinute de angajati (43,8 la suta). Veniturile nete ramase au fost… 8,8 miliarde de lei, sau 51,8 la suta.

Desfasurate pe destinatii, cheltuielile au fost de peste patru miliarde de lei CAS, peste 1,7 miliarde de lei CASS, 500 de milioane de lei au luat calea fondului de somaj, 63 de milioane de lei asigurari impotriva accidentelor si bolilor profesionale, taxele de neincadrare pentru handicapati s-au ridicat la 193 de milioane de lei, 126 de milioane de lei au reprezentat concediile medicale

suportate de angajator, comisionul Camerei de Munca a fost de 31 de milioane de lei, iar impozitul pe venit de peste 1,4 miliarde de lei. Cheltuielile totale cu salariile au avut o pondere de 22,9 la suta in cifra de afaceri.

Pe primele noua luni ale anului 2004, cea mai mare pondere in cifra de afaceri in materie de taxe si impozite au avut-o tot cele de natura salariala (11 la suta, 8,2 miliarde de lei).

Ponderi mai importante in cifra totala de afaceri de 74,4 miliarde de lei au mai avut impozitul pe profit, cu 3,5 la suta sau 2,6 miliarde de lei, taxele locale, cu 0,36 la suta, sau 266 de milioane de lei, taxele vamale cu 0,18 la suta sau 136 de milioane de lei si fondurile speciale, cu 0,05 la suta sau 40 de milioane de lei.

Astfel, din cifra de afaceri au fost sustinute cheltuieli totale curente fara cheltuieli sociale de natura salariala de 56,2 miliarde de lei (75 la suta), precum si taxe si impozite de 11,2 miliarde de lei (15,2 la suta). Profitul net a fost de 6,8 miliarde de lei, adica de doar 9,2 la suta.

Vechea grila de salarizare sau cota unica?

Pana la sfarsitul acestui an, impozitul pe venit era calculat intr-un mod destul de complicat. Astfel, la un salariu de (sa spunem) cinci milioane de lei, impozitul ar fi fost de 432.000 de lei (suma fixa) plus 23 la suta din diferenta de la 2.400.001 (pragul minim al acestei categorii) pana la 5.000.000 de lei (pragul maxim fiind 5.800.000).

Astfel, o persoana care lucreaza pe acest salariu ar fi platit un impozit de 1.029.999.

In noul sistem propus de cabinetul Tariceanu, salariul ar fi fost impozitat cu 16 la suta, adica 800.000 de lei. Conform vechiului sistem, exista cinci categorii de salarii. In prima intra cei platiti cu pana in 2.400.000 de lei, categorie impozitata cu 18 la suta, fara suma fixa.

Cea de-a doua categorie cuprinde veniturile de la 2.400.001 de lei la 5.800.000 de lei, iar impozitul este de 432.000 de lei plus 23 la suta pentru ceea ce depaseste suma de 2.400.000 de lei. Persoanele care intra in cea de-a treia categorie sunt platite cu sume cuprinse intre 5.800.001 lei si 9.300.000 de lei, iar impozitul este de 1.214.

000 de lei plus 28 la suta pentru ceea ce depaseste suma de 5.800.000 de lei.

Categoria a patra ii incadreaza pe salariatii cu venituri cuprinse intre 9.300.000 de lei si 13.000.000 de lei, impozitate cu 2.194.000 de lei plus 34 la suta pentru ceea ce depaseste pragul minim de 9.300.000 de lei. In sfarsit, cei care castiga peste 13.000.000 de lei sunt taxati cu 3.452.000 si 40 la suta din ceea ce depaseste aceasta suma.

O data cu introducerea cotei unice, salariul, indiferent de marimea sa, ar fi impozitat cu doar 16 la suta, ceea ce ar insemna un plus de bani in buzunarul oamenilor, mic in cazul celor cu venituri reduse, dar si o diminuare a incasarilor bugetare.

Reforma fiscala, in ceata declaratiilor contradictorii

CES nu a fost consultat pentru cota unica

Dupa ce a dat declaratii contradictorii privind data introducerii cotei unice, ministrul de stat desemnat Adriean Videanu a dezinformat, sustinand ca „doar daca n-ar fi existat acordul CES cota unica de impozitare ar fi fost amanata la 30 iunie”.

Consiliul Economic si Social (CES) nu a fost consultat asupra proiectului de ordonanta de urgenta privind introducerea cotei unice de impozitare, ne-a declarat, ieri, Gabriel Ferugean, purtatorul de cuvant al CES.

„Tehnic, CES nu avea cum sa avizeze cota unica. Mai intai, nici un proiect nu a fost prezentat Consiliului. Iar daca acest lucru se intampla, CES avea nevoie de doua zile pentru a se pronunta”, ne-a declarat Ferugean

Videanu afirmase marti ca spera ca ordonanta de urgenta privind cota unica de impozitare sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2005, precizand ca doar daca n-ar fi existat acordul CES masura ar fi fost amanata la 30 iunie. „Acordul CES in principiu il avem”, a precizat Videanu.

Avizul Consiliului este consultativ, dar insoteste actul pana in momentul aprobarii lui.

Ultima sedinta a CES a avut loc saptamana trecuta, mai exact marti, moment la care Consiliului nu ii

fusese remis vreun proiect de act

normativ cu privire la o astfel de

masura, a precizat Ivascu, adaugand

ca „nu a existat o consultare a

CES-ului” in aceasta problema, relateaza Mediafax.

Surse din cadrul CES au declarat agentiei ca, potrivit procedurii, proiectele de ordonante si hotarari de guvern trebuie remise CES de catre Secretariatul General al Guvernului, dar, in conditiile in care noul guvern nu a fost instalat, actul nu putea fi trimis.

CES este in vacanta

Potrivit surselor din cadrul Consiliului, in aceasta perioada, membrii Consiliului sunt in vacanta. In situatii de urgenta, este posibila reunirea plenului CES in sedinta extraordinara, in cazul in care Consiliul este solicitat sa se pronunte asupra unor decizii de importanta majora, au precizat aceleasi surse.

Noul guvern ar mai avea o sansa in privinta salvarii credibilitatii ministrului de stat Videanu. Aceea ca noua forma de impozitare sa fie introdusa printr-o ordonanta de urgenta care sa fie trecuta rapid prin Parlament. In acest caz, nu este nevoie de avizul CES-ului, acesta putand fi consultat dupa aprobarea ordonantei.

CES este un organism tripartit, reunind delegati de la guvern, sindicate si patronate, a carui principala atributie este aceea de a se pronunta asupra proiectelor de acte normative si strategii.

Obligativitatea institutiilor centrale ale statului de a remite CES proiectele de acte normative este prevazuta in Legea 109/1997 de constituire a Consiliului, modul de transmitere a documentelor fiind reglementat prin protocoale semnate de CES cu Guvernul si cu Parlamentul.

Un aviz favorabil dat unui act normativ din partea CES reduce considerabil posibilitatea ca, dupa aprobare, acesta sa fie contestat de partenerii sociali.

Stefan Varfalvi, vicepresedinte CES

Veniturile sunt in continuare taxate excesiv

„Aseara (marti seara – n. r.), a fost o consultare cu domnul Videanu. Din pacate nu s-au putut respecta procedurile normale din cauza situatiei exceptionale, insemnand timpul scurt pana la finalul anului si nivelul de organizare a guvernului. O consultare mai aprofundata cu partenerii sociali va trebui sa existe.

De exemplu, ca reprezentant al UGIR, nu sunt multumit de intentia guvernului de a majora impozitul pe microintreprinderi de la 1,5 la suta la 3 la suta. Apoi, aceasta cota unica de 16 la suta pe venituri nu este deloc spectaculoasa. In sensul ca salariile sunt taxate cu aproximativ 66 la suta, din cauza celorlalte impozite.

Efecte deosebite vor fi insa la profit. Din unificarea cotei va castiga mai ales administratia, care va debloca un volum important de personal care se ocupa pana acum de globalizare.

Personal mai am o nemultumire in ce priveste disparitia posibilitatii de a face deduceri din impozitul pe venituri. Un mecanism de strategie economica extrem de eficient. Peste toate acestea, e bine ca se introduce cota unica”