Rromii, o minoritate pe care Europa nu o vrea

Cu putin timp inainte ca Nicolae Mailat sa ajunga un criminal cunoscut in Italia, dar si dincolo de granitele acestei tari, doi inalti oficiali, respectiv Thomas Hammarnerg, comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei,

si Millon Kothari, raportor special al ONU pentru aceleasi drepturi, au cerut, intr-o declaratie comuna, ca guvernele sa depuna eforturi sporite pentru a garanta minoritatii etnice a rromilor dreptul la locuinta.

Declaratia a fost redactata in urma plangerilor sosite din cel putin 20 de tari, printre care Albania, Bosnia, Bulgaria, Franta, Italia si Marea Britanie, unde se spune ca, de cativa ani incoace, ostilitatea fata de rromi a crescut.

Acestia fie au fost obligati la o expulzare mascata, fie li s-a „sugerat” sa nu-si mai faca aparitia prin centrul marilor orase. Cei doi inalti functionari si-au declarat preocuparea fata de faptul ca „Europa, unde traiesc aproximativ 12 milioane de rromi, nu este in stare sa aplice masuri pentru instrumentarea unei justitii sociale”.

Astazi, potrivit statisticilor, in Franta traiesc cel putin un milion de tigani, in Spania – peste 800.000, in Marea Britanie – peste 300.000, in Grecia – peste 350.000, iar in Bulgaria, Serbia, Turcia si Slovacia, procentajul tiganilor ajunge la 5% din totalul populatiei.

Prigoniti de secole sau asimilati fortat

Din cauza unor prejudecati de natura religioasa, dar si a prapastiei social-culturale dintre propriile traditii si civilizatia europeana, rromii au traversat perioade negre de persecutii.

Spania, de pilda, a promulgat, inca din 1492, o lege prin care tiganii erau expulzati de pe teritoriul ei. In 1591, orasul italian Bologna i-a gonit alaturi de cetatenii ramasi fara ocupatie.

Odata cu aparitia statului modern, toleranta europeana fata de minoritati s-a diminuat si mai mult. Astfel, fie au fost date legi speciale „antitiganesti”, fie rromii au fost supusi unei asimilari fortate.

Timp de secole, Spania a continuat sa-i trateze cu duritate, Biserica Catolica fiind de parere ca traditiile rromilor sunt necrestine. Prigoana nazista, careia i-au cazut victime sute de mii de tigani, ramane una dintre cele mai negre pete ale istoriei. Dar si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial rromii au continuat sa fie tratati deseori intr-un mod rusinos.

De exemplu, pasnica si civilizata Elvetie a depus eforturi considerabile pentru a eradica modul de viata al familiilor de nomazi de pe teritoriul ei, numiti „Jennish”. In acest scop, chiar pana in anii ’70, copiii rromilor au fost luati sistematic de langa parinti si institutionalizati.

Daca nu erau bagati in orfelinate sau, in cel mai bun caz, dati spre adoptie unor familii „normale”, copiii de „Jennish” era internati in spitale de nebuni ori uitati in vreo inchisoare.

Un articol de Adina Suteu

Integral in Adevarul