La urne, cetateni! (de Cristian Pirvulescu)
Acum mai bine de 200 de ani, Marseieza chema cetatenii la arme. Revolutia si republica erau in primejdie. Dupa aceea, totul s-a transformat intr-un macel. In numele mai binelui, Franta s-a divizat, iar ranile de atunci inca nu s-au vindecat complet. Astazi, aici, in molcoma Romanie, unii cheama, cu o vehementa la fel de revolutionara, cetatenii la urne.
De ce? Se pare ca pentru a face curatenie politica de sarbatori. Cum insa politica are oroare de vid, odata locul curatat, cineva va profita? Dar cine? si mai ales cum va
prelua puterea?
Alegerile competitive le permit cetatenilor sa-si regleze pasnic conflictele. Astfel, votul se substituie armelor. Pentru a vota, ca si pentru a lupta, e nevoie insa de motive puternice. Iar la doar cateva zile de dublul scrutin din 25 noiembrie apatia pare sa fi cuprins intreaga suflare. Societatea romaneasca a intrat intr-un fel de hibernare politica.
Istovita de prea multe convulsii politice bine orchestrate mediatic, societatea se repliaza tactic si o asteapta pe Elodia. Deja, de ceva timp, partidul absenteistilor a devenit primul partid politic romanesc.
si, cum Europa e obiectul celui mai larg consens, era nevoie de un alt stimulent pentru a „trezi” poporul din starea de letargie. si, daca nici macar disperatele incercari de a revigora xenofobia si nationalismul, cu toata mediatizarea scandalului Mailat, nu au reusit sa schimbe situatia. Era nevoie urgent de un energizant puternic.
Pentru electoratul maghiar, si mai ales pentru cel din Secuime, UDMR a incercat mai vechiul remediu: relansarea temei autonomiei teritoriale. Fortand astfel o eventuala reactie a nationalismului romanesc, liderii formatiunii maghiare spera, probabil, sa poata limita efectele candidaturii lui Laszlo Tokes, dand mai multa coerenta etnica votului maghiarilor.
Pentru electoratul romanesc nationalismul nu mai e de mult eficace, asa ca se incearca o alta medicatie: referendumul. Astfel, profunda ostilitate fata de clasa politica s-ar putea converti in vot.
si totusi sistemul majoritar nu trezeste emulatia pe care unii o asteptau. Romanii raman indiferenti, chiar daca sunt, si cum ar putea fi altfel, de partea presedintelui. Dar, probabil, orice ar fi propus presedintele ar fi beneficiat de acelasi consens vag.
Nu e exclus insa ca unii sa intuiasca, deoarece de cunoastere nu poate fi vorba, ca perioadele de recul al democratiei au fost asociate in Romania sistemului majoritar. In fond, sistemul majoritar a fost introdus de comunisti in 1948 si a functionat pana la caderea regimului.
Obiectivul comunistilor era simplu: eliminarea oricarei posibilitati, oricat de mici, ca alti candidati in afara celor agreati de Partid sa intre, fie si accidental, in Marea Adunarea Nationala.
si, cum sistemul majoritar in doua tururi se foloseste intr-o singura tara, Franta, parca pentru a complica si mai mult lucrurile, presedintele francez i-a trimis pe 12 noiembrie o scrisoare primului ministru FranIois Fillon, cerandu-i sa inceapa procedurile privind reforma institutionala si, in acest cadru, reforma electorala.
Acum mai bine de trei luni, Nicolas Sarkozy crea comitetul numit pretentios de reflexie asupra modernizarii si reechilibrarii institutiilor celei de-a V-a republici, dar cunoscut sub numele de Comitetul Balladur. Pe baza acestui raport remis lui Sarkozy acum doua saptamani, acesta si-a definit prioritatile institutionale.
In legatura cu reforma electorala Sarkozy, urmand propunerile comitetului Balladur, se arata deschis catre o eventuala proportionalizare a sistemului electoral francez.
„In ce priveste scrutinul proportional, raman convins, cum am anuntat pe parcursul campaniei prezidentiale, ca dificultatile actuale privind reprezentarea diversitatii curentelor de opinie justifica integrarea unei parti importante de scrutin proportional in procesele noastre electorale.
si, daca inclin spre ideea ca Senatul sa reprezinte atat diversitatea teritoriala, cat si a opiniilor din tara noastra, ceea ce i-ar permite sa continue modernizarea pe care o intreprinde de cativa ani, si, chiar daca sunt atasat necesitatii de a degaja majoritati in Adunarea Nationala, va cer sa supuneti dezbaterii cele doua opinii – intarirea proportionalitatii la Senat sau crearea unei
parti proportionale la Adunarea Nationala -, ca si modalitatile lor diferite de realizare.”