Inflatia este redusa pe banii nostri

Pariul BNR cu inflatia cere sacrificii. si cum principalele parghii sunt dobanzile si cursul de schimb, primii sacrificati ai acestui pariu sunt debitorii bancilor comerciale.

In incercarea de a preintampina puseurile inflationiste din lunile de toamna si pentru a limita creditarea in valuta, Banca Centrala a majorat prudential rezervele minime obligatorii in valuta ale bancilor comerciale de la 25% la 30%.

Rezervele minime obligatorii reprezinta o parte din depozitele clientilor de care banca nu se poate atinge si care sunt stocate la BNR. Prin aceasta majorare se va restrange masa de valuta aflata la dispozitia bancilor pentru creditarea in valuta. Dupa cum anunta majoritatea bancherilor, a doua consecinta a masurii luate de BNR va fi scumpirea creditelor in valuta.

Chiar daca sursele bancilor comerciale se vor scumpi din cauza acestei masuri, in medie, cu aproximativ doar 0,14%, dobanzile la creditele de retail ar putea fi majorate cu maximum 1%.

Exista si pareri conform carora acest tip de credit isi va pastra atractivitatea printr-o majorare a dobanzilor compensata de o reducere a comisioanelor. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, sustine ca „pretul dobanzii creditului in valuta se va face in piata si poate ca piata nu va putea inghiti o astfel de majorare.”

Rezervele americane au scumpit de doua ori dobanda de referinta in numai sase saptamani, pana la 1,50% pe an, iar bancile romanesti au anticipat aceasta miscare a Bancii Centrale a SUA crescand usor, in urma cu peste o luna, dobanzile la creditele in valuta, cu valori cuprinse intre 0,25% si 1%.

In aceste conditii, printr-o noua scumpire, inca din luna septembrie, creditarea in valuta va fi temperata, consumul va fi redus, iar acest fapt va oferi un nou punct de sprijin in controlarea inflatiei.

Nici creditul in lei nu va deveni mai atractiv, bancile preferand sa reduca dobanzile la depozite si nicidecum la creditele in lei. Vasilescu este de parere ca „dobanzile active (n.r.- ale creditelor) la lei vor scadea, dar mai usor, pe masura ce BNR va scadea dobanda de interventie (n.r.- dobanda oferita de BNR depozitelor pe care bancile comerciale le constituie la BNR).

Totdeauna dobanzile cresc repede, dar scad mai incet.”

Practic, lunile premergatoare alegerilor generale, generatoare de inflatie, vor aduce o temperare a creditului neguvernamental si o diminuare a consumului. Aceste masuri, combinate cu o eventuala corectie a cursului de schimb, vor face posibila obtinerea unei inflatii de o singura cifra in 2004.

Din septembrie, valuta se scumpeste

Bancherii vor mari dobanda la creditele in valuta din cauza majorarii rezervelor minime obligatorii .

Daca tavalugul scumpirilor la carburanti, energie termica si electrica nu va putea fi nicicum stopat, iar puseurile inflationiste si-au gasit deja arbitrul in inflatia anuntata in luna iunie, BNR mai are variante prin care sa poata tine in frau inflatia din 2004: reducerea consumului prin franarea creditarii si o eventuala corectie a cursului valutar.

Daca in privinta corectiei valutare exista inca semne de intrebare asupra momentului in care se va produce, asupra creditelor, lucrurile par deja lamurite.

Sub motivatia cresterii fara precedent a ponderii creditului in valuta si din dorinta de a incuraja creditarea in moneda nationala, BNR a hotarat recent majorarea de la 25% la 30% a ratei rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor in valuta ale bancilor comerciale.

Cu toate acestea, la sfarsitul anului trecut, in momentul in care banca centrala a hotarat introducerea normelor minime de creditare, motivatia a fost clara: franarea creditelor de orice fel, nu numai in valuta, pentru a opri cresterea deficitului de cont curent.

Accelerarea importurilor in dauna exporturilor romanesti a pus la vremea respectiva sub semnul intrebarii si realizarea tintei de inflatie din 2003.

Revolta bancherilor impotriva normelor minime de creditare l-a determinat pe guvernatorul bancii centrale sa declare ca o crestere in continuare a creditarii segmentului de retail va determina BNR sa apeleze la masuri mai dure de restrangere a acestui tip de afacere, fiind amintita atunci chiar posibilitatea majorarii rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale.

Nu intamplator, decizia BNR de saptamana trecuta, de majorare a rezervelor minime in valuta, a fost realizata la scurt timp dupa ce deficitul a ajuns din nou la cote de alarma, iar inflatia din luna iulie a cunoscut un derapaj semnificativ. Decizia BNR nu va ramane fara urmari.

Cresterea procentuala de 5% va conduce automat la diminuarea profitului bancilor comerciale, prin scumpirea surselor atrase de catre banca cu o medie de circa 0,14%, datorita faptului ca remuneratia BNR este de 1% pentru depozitele bancilor in euro si de 0,75% in dolari, in conditiile in care bancile obtineau, prin plasarea acestor surse in piata, o medie a dobanzilor de 2,5% pe an.

Bancherii au cazut de acord la unison asupra faptului ca aceste scumpiri ale surselor bancare se vor reflecta automat in costurile creditului in valuta. Dupa cum explica Adrian Batagui, director Piraeus Bank, „este foarte probabil ca macar o parte din aceasta scumpire a sursei atrase, macar 0,10%, sa se transfere pe umerii clientului.

Iar aceasta scumpire a creditului in valuta se va simti efectiv in urmatoarea perioada de raportare, adica chiar din luna septembrie.” Batagui se asteapta ca aceasta scumpire a surselor atrase de banci sa se traduca intr-o crestere de dobanda la creditele in valuta de 0,25%-0,50%.

Exista si voci care sustin ca aceasta scumpire a creditului in valuta poate urca pana la 1%, „intr-un interval mai larg, in functie de strategia fiecarei banci”, este de parere Cosmin Brendea, analist Smith&Smith. Acesta detaliaza mai mult problema, impartind bancile in doua categorii distincte: mari si mici. „Bancile mici vor fi nevoite sa majoreze nivelul dobanzilor la creditele in valuta”.

Totusi, in cazul bancilor mari este de asteptat ca influenta sa nu fie atat de evidenta.

„Cresterea costului intermedierii datorita cresterii costului suplimentar cu rezerva (remunerata de BNR cu o dobanda al carui nivel este inferior fata de dobanda care ar putea fi castigata prin plasamentul resurselor valutare in imprumuturi sau depozite) poate fi compensata prin cresterea numarului de credite acordate ca urmare a mentinerii atractivitatii produselor prin scaderea costurilor

suplimentare (comisione, speze, asigurari etc.) pentru acces la acestea”, precizeaza Brendea. In conditiile in care creditul in lei ramane in continuare scump, bancile grabindu-se sa reduca dobanda la depozite si nu la credite (n.r.

– chiar daca s-ar reduce, scaderea ar fi in cel mai fericit caz de 2%, adica nesemnificativa pentru costul creditului in moneda nationala), iar cel in valuta va fi in mod clar franat inca de luna viitoare, este foarte probabil ca BNR sa-si atinga scopul, iar puseurile inflationiste viitoare sa fie domolite fortat.

Creditele valutare In cifre

• Creditul neguvernamental a crescut in luna iunie cu 3,3%, fiind rezultatul cresterii cu 0,5 % a componentei in lei si a majorarii cu 5,5 % a celei in valuta

• In perioada 30 iunie 2003 – 30 iunie 2004, creditul neguvernamental a crescut cu 57,2 % (40,4% in termeni reali), componenta in valuta inregistrand o crestere de 59,9%

• Rezervele minime obligatorii ale bancilor au crescut de la 25% la 30%, generand un cost suplimentar pentru banci de 0,14%.

• Dobanda la credite in valuta va creste in septembrie cu 0,25-0,5%

Ghiseul cu informaTii

Tranzactii de 680 miliarde dolari cu cardurile MasterCard

Datorita imbunatatirii activitatii economice la nivel global, MasterCard International anunta pentru primele sase luni ale anului 2004 cresteri de peste 10% ale volumului cumparaturilor la nivel global.

Posesorii de carduri MasterCard au efectuat aproape 4,1 miliarde de tranzactii, generand un volum brut de 349 miliarde de dolari in al doilea trimestru din 2004, o crestere cu 9,2% fata de aceeasi perioada din 2003. Pe primele sase luni din 2004, au fost efectuate 7,8 miliarde de tranzactii, generand un volum brut de 680,8 miliarde de dolari, o crestere cu 8,8% fata de aceeasi perioada din 2003.

Credite de 20.000 de euro, fara avans

Banca Comerciala Romana (BCR) a lansat un nou credit de nevoi personale cu un plafon maxim de pana la 20.000 EUR sau echivalentul in lei sau USD. Imprumutul este destinat persoanelor fizice si persoanelor cu profesii liberale. Creditul se acorda pe o perioada de maximum 10 ani si are o dobanda variabila de 9,5% pentru creditele acordate in valuta si de 23% in cazul celor in lei.

Pentru acest tip de credit, banca nu solicita avans sau girant. Imprumutul este garantat cu ipoteca asupra imobilului imprumutatului.

Promotii bancare la Volksbank

Volksbank Romania a deschis trei noi unitati operationale: Bucuresti Mihai Bravu, Bucuresti Banu Manta si Iasi.

Cele trei noi sucursale pun la dispozitia clientilor sai urmatoarea oferta promotionala valabila in perioada 9 august – 9 septembrie: deschiderea de conturi curente fara comisioane, efectuarea de plati in lei fara comisioane de transfer, emiterea de card-uri VISA Electron fara taxa de emitere, constituirea de depozite pe perioade de pana la 3 luni cu dobanda preferentiala (clientul va primi 1% in

plus la dobanda acordata in mod curent de banca pentru depozitele in lei si 0,5% in plus pentru cele constituite in valuta), precum si acordarea de credite fara taxa de analiza a dosarului de credit.