Statul preia datoriile de 15.000 miliarde ale Rafo si Carom
Guvernul a decis, prin ordonanta de urgenta, ca toate creantele la stat ale Rafo Onesti si Carom, in valoare de mii de miliarde de lei, sa fie preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Aceasta ar urma sa stabileasca care este cea mai buna modalitate de recuperare a lor.
Decizia vine in ciuda faptul ca memorandumul incheiat cu Fondul Monetar International mentioneaza doar falimentul drept singura modalitate acceptabila in cazul Rafo.
De ce trec datoriile la AVAS?
Directorul AVAS, Mircea Ursache a declarat ca scopul preluarii creantelor Rafo si Carom, care au o valoare de peste 17 mii de miliarde de lei este acela de a le valorifica.
In plus, Mircea Ursache a acreditat ideea ca decizia de stergere a datoriilor ar avea valoare sociala, deoarece la cele doua societati lucreaza peste 4000 de persoane, dar si concurentiala: prin mentinerea Rafo pe piata, se asigura mediul concurential in acest domeniu.
Mircea Ursache a explicat si variantele prin care AVAS spera sa valorifice creantele. Una dintre cele mai vehiculate era cea a transformarii creantelor in actiuni.
Scurt istoric
Nu este prima data insa cand statul renunta la sume importante datorate de Rafo si Carom. Rafo Onesti a beneficiat in 1999 de o esalonare pe 5 ani a unei datorii de 600 de miliarde.
Au urmat scutiri, inlesniri la plata sau esalonari fara efect insa deoarece rafinaria nu a functionat.
Asa ca in 2001, creantele de la acea vreme s-au transformat in actiuni, iar in 2004 ministerul de finante a cerut intrarea in reorganizare judiciara pentru ca societatea nu isi indeplinise graficele de esalonare.
Ministrul Mihai Tanasescu vorbea despre faptul ca nu este acceptabil ca statul sa accepta transformarea datoriilor in actiuni.
Mai mult, memorandumul incheiat cu Fondul Monetar International prevede ca executivul nu va accepta variante de reorganizare a RAFO, ci va sustine procedura de faliment. Guvernul a rezolvat insa, potrivit lui Mircea Ursache, si dezacordul FMI.
Privatizarea Rafo Onesti a inceput, prin ordonanta de urgenta, in urma cu 3 ani. Abia luni insa a fost votata ordonanta de catre Senat in ciuda obiectiilor opozitiei.
Senatorul PD Iuliu Pacurariu a calificat situatia Rafo Onesti drept citez „un caz de coruptie in Romania” si a spus cei care au beneficiat de privatizarea Rafinariei apartin clientelei PSD.
Nastase a decis: Romanii vor plati jaful de la RAFO
Asa cum “Evenimentul zilei” anticipa in numarul de ieri, statul acopera, pentru a doua oara in patru ani, devalizarea RAFO Onesti si obliga fiecare salariat din Romania sa scoata din buzunar echivalentul a 100 de dolari pentru a acoperi datoriile rafinariei.
Cabinetul Nastase a aprobat ieri un act normativ prin care datoriile pe care statul le are de recuperat de la Rafo si de la combinatul Carom, in suma totala de 16.000 miliarde lei, vor fi preluate de catre Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS).
Ulterior, datoriile vor fi reconvertite in actiuni, care vor transforma statul in actionar majoritar la Rafo si Carom, in discutie fiind doar valoarea la care se va face conversia: valoarea nominala sau cea reala. Actualii actionari RAFO de la Balkan Petroleum vor avea, foarte probabil, drept exclusiv de a-si rascumpara actiunile atunci cind vor dori sa o faca.
Graba cu care cabinetul Adrian Nastase a trecut la AVAS datoriile acumulate de aceste rafinarii private – fara a astepta verdictul PNA in dosarul RAFO si fara a verifica semnalele de presa care aduceau probe ce demonstrau nu atit un management gresit, cit o serie de infractiuni – sugereaza o posibila complicitate a PSD cu protagonistii afacerilor necurate de la Bacau.
“Evenimentul zilei” a prezentat mai bine de o saptamina probe concludente – facturi, ordine de compensare, dar si declaratii ale unor persoane implicate in activitatile retelelor de la Bacau – care demonstreaza ca o parte a acestor imense datorii post-privatizare acumulate de catre rafinariile Rafo, Darmanesti si Carom, in suma totala de 24.
000 de miliarde lei, pot proveni si din posibile fraude, respectiv din incarcarea artificiala a costurilor rafinariilor prin cumpararea de active supraevaluate pina la 1.000 de ori.
Asadar, cel putin o parte din datoriile rafinariilor nu se datoreaza tranzitiei, blocajelor financiare, mediului de afaceri neprielnic, pretului oscilant al barilului de petrol sau unor greseli involuntare de management, ci sint urmare directa a unui comportament economic de tip infractional, cu componente transfrontaliere, care nu exclud nici spalarea de bani sau alte elemente de crima
organizata. Atit Adrian Nastase cit si Ion Iliescu au ignorat informatiile oferite de presa, de rapoartele serviciilor de informatii, de catre unii dintre procurorii sau politistii care au lucrat direct in dosare.
In loc sa solicite o ancheta care sa lamureasca natura acestor datorii sau, macar, sa astepte rezultatele anchetelor despre Rafo aflate in curs la PNA si Parchetul General, cabinetul Nastase a preferat sa inchida ochii si sa puna in circa statului si, implicit a fiecaruia dintre noi, datorii de 16.000 de miliarde, bani de care bugetul are atita nevoie.
Decizia luata azi poate insemna orice, inclusiv complicitatea liderilor PSD cu gruparile infractionale de la Bacau. (Nicoleta Savin)
In sedinta de ieri, ministrii cabinetului Nastase au fost de acord ca toate datoriile pe care statul le are de recuperat de la RAFO Onesti si combinatul Carom sa fie preluate de o singura institutie a statului si anume Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). Este vorba de 16.
000 de miliarde lei, reprezentind accize, impozite si taxe neplatite de cele doua societati in perioada 2001-2004. Jumatate din aceasta suma reprezinta datoriile RAFO, societate vinduta in 2001 unui apropiat al puterii de la Bucuresti, controversatul lider local PSD Corneliu Iacobov. Restul de 8.
000 de miliarde lei reprezinta datoriile combinatului Carom, controlat si el pina de curind de un alt apropiat al puterii, omul de afaceri Ovidiu Tender. “AVAS preia creantele statului la cele doua societati si se va ocupa de recuperarea valorii lor.
Deciziile pe care le vom lua vor avea putere de lege, nu vor mai avea nevoie de nici o aprobare speciala din partea altor institutii ale statului”, ne-a declarat ieri Mircea Ursache, presedintele AVAS.
Statul, mama buna pentru Iacobov si Tender
Recuperarea sumelor pe care statul le are de incasat de la diverse societati intra in atributiile directe ale Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului, asa incit la prima vedere, decizia de ieri a Executivului ar putea parea normala.
In realitate, lucrurile stau altfel, deoarece AVAS intentioneaza sa accepte transformarea in actiuni a datoriilor pe care cele doua societati le au fata de stat. Adica, in loc sa oblige RAFO si Carom sa plateasca datoriile de 16.000 de miliarde, statul se declara de acord sa primeasca actiuni la cele doua societati si sa redevina, astfel, actionar, poate chiar unul majoritar.
Atit RAFO cit si Carom sint societati private. RAFO a fost vinduta “cu succes” in octombrie 2001 lui Corneliu Iacobov, un apropiat al puterii PSD de la Bucuresti. Situatia in care se afla astazi RAFO arata ca, de fapt, privatizarea a fost mai degraba un cadou facut lui Corneliu Iacobov decit o afacere pentru stat.
La data privatizarii, noii proprietari au primit cadou scutiri de la plata datoriilor de aproape 5.000 de miliarde lei, reesalonarea altor datorii si termene de gratie. Investitiile promise de cumparator au fost si ele esalonate pe mai multi ani. Cit timp a fost in proprietatea lui Corneliu Iacobov, protejat al PSD-ului, RAFO nu s-a grabit sa-si plateasca datoriile catre stat.
In consecinta, acum la trei ani de la privatizare, rafinaria din Onesti are datorii totale de peste 18.500 de miliarde lei, din care catre stat cel putin 8.000 de miliarde lei. Din cauza dezastrului financiar, in primavara acestui an, la RAFO a fost declansata procedura de reorganizare judiciara, primul pas inainte de faliment.
Imediat, noul proprietar al rafinariei, firma Balkan Petroleum a pus la punct un plan care prevede salvarea rafinariei prin transformarea tuturor datoriilor in actiuni. Pentru ca statul are cei mai multi bani de recuperat, acest artificiu repune statul in pozitia de actionar majoritar la RAFO.
Ce inseamna acest lucru? Balkan Petroleum pierde pozitia de actionar majoritar, in favoarea statului, dar nici nu mai are obligatii de plata atit la RAFO cit si la Carom.
“Conversia datoriilor in actiuni la valoarea nominala nu e posibila”
Mircea Ursache, seful AVAS, a declarat ieri ca sustine salvarea Rafo si nu falimentul. “Rafo este in procedura speciala de reorganizare si adunarea generala a creditorilor va decide daca aproba planul de reorganizare a societatii.
Noi nu putem fi insa de acord cu planul de reorganizare propus de managementul rafinariei deoarece prevede conversia datoriilor in actiuni la valoarea nominala, ceea ce nu se poate”, a spus ieri Ursache.
Presedintele AVAS a precizat ca transformarea datoriilor in actiuni se poate face numai la valoarea de piata, motiv pentru care AVAS va cere o evaluare de specialitate care sa decida care va fi valoarea de piata la care se va face conversia. Ursache a explicat ca o conversie la valoarea nominala a datoriilor Rafo si Carom ar fi considerata ajutor de stat, lucru inacceptabil.
“RAFO a beneficiat deja de un ajutor de stat, la momentul de privatizare, asa ca acest al doilea ajutor este interzis”, a spus Ursache. Presedintele AVAS nu a lasat nici un moment de inteles ca, in calitate de reprezentant al statului creditor, va cere executarea silita a rafinariei Rafo sau a combinatului Carom ci, dimpotriva, ca va sustine salvarea celor doua.
El a prezentat la guvern o adevarata pledoarie pentru salvarea Rafo, dind ca exemplu rafinaria Petromidia, pentru care guvernul a aprobat acum un an conversia datoriilor istorice in obligatiuni.
“La Petromidia, s-au transformat in obligatiuni datoriile anterioare privatizarii”
Presedintele AVAS sustine salvarea RAFO dupa modelul Petromidia, dar situatiile celor doua rafinarii sint complet diferite. RAFO e iertat de datoriile facute de Iacubov dupa privatizarea in timp ce la Petromidia au fost iertate datorii dinaintea privatizarii, aumulate pe cnd combinatul era la stat.
Mircea Ursache a amintit ieri ca si Petromidia a beneficiat de o conversie a datoriilor istorice in obligatiuni. La Petromidia lucreaza 1.441 de salariati iar la RAFO, 2.624. “Cred ca aceasta comparatie vine sa arate ca guvernul roman trateaza cu aceeasi unitate de masura agentii economici.
Sintem acelasi domeniu de activitate, aceeasi piata, sistemul concurential este absolut necesar, e nevoie deci sa lucreze cu mai multi operatori. Facilitatile acordate sint comparabile – vorbim aici de mii de muncitori cu familiile lor”, a spus Ursache. Argumentatia acestuia este insa contrazisa de Dinu Patriciu, presedintele Grupului Rompetrol, care detine Petromidia.
“Este o diferenta de la cer la pamint intre cele doua cazuri. La Petromidia, statul a acceptat transformarea in obligatiuni a datoriilor acumulate inainte de privatizare. La aceste obligatiuni, Petromidia plateste dobinzi, aproape 1.000 de miliarde de lei pe an, deci nu pot fi considerate ajutor de stat.
La RAFO, statul transforma in actiuni datoriile acumulate dupa privatizare, adica sterge datoriile”, ne-a spus ieri Dinu Patriciu.
“Nu am primit nici o notificare la Consiliul Concurentei”
Cum orice facilitate pe care o primeste o societate din partea statului poate fi considerata ajutor de stat, cazul Rafo nu ar trebui sa fie exceptat de la aplicarea prevederilor legale. Daca transformarea creantelor Rafo in actiuni ale statului reprezinta sau nu ajutor de stat urmeaza sa decida Consiliul Concurentei.
Presedintele institutiei, Mihai Berinde, declara ca nu a primit nici o notificare cu privire la aprobarea vreunui unui ajutor de stat societatii Rafo si nici nu a participat la intilnirea de saptamina trecuta a membrilor Executivului cind a fost dezbatuta problema Rafo. “Poate a participat cineva de la Consiliul Concurentei, dar nu am fost eu”, sustine Mihai Berinde.
Presedintele AVAS, Mircea Ursache a declarat ieri ca “Guvernul considera si Consiliul Concurentei sustine ideea existentei mai multor operatori pe piata petrolului din Romania”. Oficialul AVAS a scapat din vedere faptul ca rolul Consiliului Concurentei nu este acela de a sustine un agent economic plin de datorii catre stat doar pentru ca pe piata trebuie sa fie cit mai multi operatori.
Mihai Berinde declara ca in nici un caz Consiliul Concurentei nu va opri un proces de faliment pe acest considerent. “Criteriile de acordare a ajutorului de stat sint foarte clare. Daca se justifica se aproba, daca nu, nu”, a spus Berinde.
Ajutorul de stat se concretizeaza fie intr-un transfer de fonduri publice catre un agent economic, fie in renuntarea la unele venituri viitoare – certe sau posibile – si care asigura unui agent economic un beneficiu de natura economica sau financiara, pe care nu l-ar fi obtinut in absenta acestor masuri.
Beneficiile rezultate vor fi considerate ajutor de stat, daca ele confera un avantaj special numai anumitor agenti economici sau anumitor bunuri, servicii sau regiuni.
Mircea Ursache: “Da, FMI si-a dat acordul”
“Ministerul Finantelor si creditorii unde statul este actionar vor insista pentru continuarea procedurilor de faliment impotriva celei de-a doua mari rafinarii si se vor opune oricarei scheme de reorganizarea judiciara, sau alteia asemanatoare cu aceasta”. Asa suna recomandarea facuta de reprezentantii Fondului Monetar International autoritatilor de la Bucuresti in urma cu doua luni.
Presedintele AVAS, Mircea Ursache, a declarat ieri insa ca acordul cu FMI, in aceasta chestiune, va fi modificat. “Da, FMI si-a dat acordul, va fi modificat memorandumul. Sint lucruri distincte; unul este cel privitor la preluarea de catre AVAS a creantei in vederea valorificarii si altul e planul de reorganizare si votarea lui de catre AVAS.
Asupra acestui lucru eu inca nu m-am pronuntat”, a spus Ursache.
Dan Radu Rusanu: “O legalizare a hotiei”
Hotarirea guvernului a iritat si parlamentarii opozitiei. “Decizia de ieri este o legalizare a hotiei la RAFO, aprobata acum, pe ultima suta de metri, de catre PSD”, ne-a spus ieri Dan Radu Rusanu, presedintele Comisiei de privatizare din Senat. Rusanu este revoltat si ca reprezentantii statului au refuzat sa prezinte senatorilor facilitatile acordate RAFO la privatizarea din 2001.
Mihaela Balea
Gabriela Palade
Lidia Truica
Nicoleta Bichescu
INTERVIURILE HotNews.ro