Strazile au fost recucerite de cainii vagabonzi

La patru ani dupa campania de strangere a maidanezilor, strazile au fost recucerite de cainii vagabonzi

> In Bucuresti, dar si in alte mari orase ale tarii, cainii fara stapan sunt iarasi o prezenta obisnuita la fiecare colt de strada. Dupa o campanie care ne-a facut de rasul lumii, dupa scandaluri legate de adaposturile pentru animale si fundatiile pentru protectia acestora, maidanezii au reaparut si numarul lor este in continua crestere.

> Razboiul iubitorilor de animale cu echipele de la Ecarisaj s-a reaprins, iar numarul persoanelor muscate de caini fara stapan a ajuns la peste 6.000 pe an.

> �Cu un personal redus, ajutati rareori de jandarmi pentru a nu fi agresati de cetateni, hingherilor le este practic imposibil sa prinda cei peste 50.000-60.000 de caini din Bucuresti.

Numai in luna iunie au fost colectati 1.500 de caini, din care 10a, cei din cauza carora am primit reclamatiile, s-au intors pe strazi�, concluzioneaza Simona Panaitescu, director al Asociatiei pentru Supravegherea Animalelor.

> Desi numarul solicitarilor primite la Ecarisaj a crescut vertiginos, se gasesc destui care sar in ajutorul cainilor fara stapan, dar nu-si asuma responsabilitatea pentru acestia.

Campania de adunare a cainilor maidanezi demarata de Traian Basescu reusea in 2001 sa elibereze Bucurestiul de 47.916 de caini fara stapan. La doar patru ani, lucrurile au revenit la �normal�, cifra persoanelor muscate crescand de la o zi la alta, iar zone intregi au devenit inaccesibile din cauza comunitarilor.

In conditiile in care la Administratia pentru Supravegherea Animalelor (ASA) din Bucuresti sunt inregistrate zilnic 30-40 de reclamatii, iar pe strazi au aparut zeci de mii de �comunitari�, Capitala este departe de a garanta siguranta unei plimbari pe strada, darmite de a atinge un minim standard de civilizatie urbana.

Culmea ironiei este ca majoritatea cainilor vagabonzi sunt �cu acte in regula�, tatuati, unii s-au plimbat de cateva ori cu masina hingherilor si, in lipsa unei legislatii adecvate, se intorc pe strazi adoptati de asociatii, fundatii pentru protectia animalelor sau persoane fizice.

Adoptie de forma

Ioana Tomescu, directorul fundatiei Vier Pfoten Romania, spune ca atunci �cand vorbesti despre �adoptie�, inseamna ca-ti asumi responsabilitatea si ingrijirea acelui animal, il porti in lesa si-l tii acasa. Ce se intampla la noi nu este adoptie.

Din cauza tratamentului brutal al autoritatilor, oamenii care nu suporta violenta tind sa aiba aceasta reactie si sa intervina�.

Greseala acestora este insa ca nu dau cu adevarat dovada de simt civic pana la capat si lasa cainele �adoptat� din nou pe strada. Acesta este si motivul pentru care taxa de adoptie a fost majorata anul trecut, de la 300.000 lei la 1 milion de lei, pentru descurajarea asa-zisilor iubitori de animale.

�Cred ca in primul rand ar trebui sa ne gandim la un program serios de monitorizare a animalelor, pentru ca in momentul de fata nu stie nimeni cate animale sunt in Romania. Vorbim in primul rand de caini de rasa, care pot fi abandonati. Legea pedepseste abandonul, dar nu stiu nici un caz de stapan pedepsit de abandonarea animalului.

Se practica si la noi cadoul de Craciun, catelusul care in vacanta de vara deodata ne incomodeaza si-l abandonam�, zice directoarea. Ea crede ca astfel, proprietarii de animale contribuie la ingrosarea numarului de maidanezi: �Il iei de la petshop si-apoi iti face pipi pe covorul cel scump si, vai, ce te faci? Scapi de el aruncandu-l in strada!�

Legea nu se aplica

Ioana Tomescu spune despre Legea 227, referitoare la gestionarea cainilor fara stapan, ca seamana cu legile tarilor occidentale, dar este total lipsita de suport logistic. �Daca ar fi respectata, inca ar fi bine�, spune Tomescu, cu toate ca organizatia pe care o conduce este impotriva eutanasierii animalelor.

Pentru Ioana Tomescu, Bucurestiul este dovada clara ca omorarea cainilor comunitari nu reprezinta o solutie. �Nu putem spune ca nu mai avem caini, desi s-au cheltuit foarte multi bani, iar oamenii au asistat de-a lungul timpului la scene de cruzime ingrozitoare fata de animale.

In 2001 a inceput acea campanie si ce s-a rezolvat? Avem in Bucuresti o populatie canina scapata de sub control si cetateni iubitori sau neiubitori de animale nemultumiti de situatie�.

ASA, cooperativa munca in zadar

In zona Calea Mosilor, din Bucuresti, hingherii au ridicat de sase ori acelasi caine negru pe care, de fiecare data, localnicii il recupereaza de la azil prezentand actele de proprietate. �Nu o data cei 20 de hingheri ai nostri au fost imbranciti, injurati, scuipati sau batuti de oamenii care chipurile apara maidanezii din fata blocului.

Odata o doamna ne-a amenintat ca da cateva telefoane la nivel inalt si ne lasa fara loc de munca daca nu lasam cainii in pace�, explica Magda Popescu, medic veterinar in cadrul Administratiei pentru Supravegherea Animalelor (ASA). In 2001-2002, cand legislatia prevedea eutanasierea maidanezilor, chiar a doua zi dupa recoltare, strazile Capitalei fusesera eliberate de 81.566 de caini.

Odata cu schimbarea legislatiei, fundatii, asociatii si chiar persoane fizice au luat cu asalt azilele canine pentru a readuce patrupedele pe strazi. �Nu odata s-a intamplat sa recoltam acelasi exemplar de mai multe ori.

Primim reclamatii pentru ca e un pericol pentru comunitate, il prindem, iar a doua zi apare un proprietar cu actele de adoptie si ii da drumul inapoi pe strazi, cu zambetul pe buze�, explica Simona Panaitescu, directoarea ASA, adaugand ca e necesara mai mult ca oricand sanctionarea celor care abandoneaza cainii.

Transporturi-fantoma de caini comunitari

Pentru ca �au papat banii primiti din sponsorizari sau donatii�, fundatiile de protectia animalelor organizeaza frecvent transporturi-fantoma de �comunitari� dintr-o localitate in alta. �In Curtea de Arges, Pitesti sau Ramnicu Valcea apar regulat noi caini maidanezi pe strazi.

Acestia provin din transporturi ilegale organizate de asociatiile pentru protectia animalelor, care, dupa ce au consumat banii de mancare si cazare a cainilor maidanezi, se vad nevoite sa scape de ei�, explica Radu Petre, presedintele Asociatiei pentru Protectia Animalelor �Suflete AG�, din Curtea de Arges.

Astfel de excursii canine au devenit o obisnuinta in ultimii trei ani, cel putin in Curtea de Arges. �Ultimul transport de acest gen a avut loc acum o saptamana, iar la noi in cartier au aparut mai multi caini necunoscuti�, conchide Radu Petre. Reclamatii cu privire la aceste transporturi nocturne de maidanezi au ajuns si la ASA.

�Masinile in care sunt transportate animalele au numarul mascat, au o cusca imensa din plasa si executa tranzitul si prinderea cainilor numai noaptea�, explica Magda Popescu, medic veterinar.

Si cei de la Vier Pfoten au auzit de aceste transporturi, dar directoarea Ioana Tomescu spune ca �sa prinzi caini si sa-i incarci intr-un camion e un lucru foarte complicat, iar asta inseamna o infrastructura pe care nu o au cele mai multe organizatii din Romania�.

In plus, Tomescu atrage atentia asupra pericolului pe care il reprezinta mutarea cainilor dintr-o localitate in alta: �Cand sterilizezi cainii dintr-o zona si acolo sunt apoi adusi altii, se anuleaza practic tot. Iar cine face asa ceva lucreaza impotriva animalelor, nu pentru ele�.

La Timisoara, maidanezii poarta microcip

Fiecarui caine vagabond din Timisoara ii revine ca sarcina sa streseze, sa muste sau macar sa fugareasca 10 timisoreni. In orasul florilor traiesc 29 de mii de caini comunitari, adica un caine la 10 oameni, in ciuda faptului ca primaria spune ca i-a sterilizat si plateste eutanasierea periodica a lor.

Ca sa scape de cainii fara stapan si pentru o evidenta clara, edilii au investit la inceputul acestei luni in microcipuri, care vor �dota� de acum incolo urechile comunitarilor.

�In vederea mentinerii unui numar cat mai mic de caini vagabonzi si a unui control permanent al acestora s-a cerut SC Danyflor, firma care se ocupa de ecarisaj in Timis, sa implementeze un sistem agreat de catre Uniunea Europeana pentru identificarea acestora.

Firma, in colaborare cu Directia Sanitar Veterinara Timis, a achizitionat cipuri electronice de identificare pentru caini�, a precizat primarul Gheorghe Ciuhandu. Primele microcipuri s-au montat in 5 iulie. Veterinarii sustin ca aceasta metoda nu produce nici un fel de durere sau stres cainelui.

In ciuda numarului mare de caini fara stapan, anul acesta au fost prinsi numai 1.700 de caini, 29 de mii ramanand in continuare sa le faca timisorenilor viata grea. Nu putine au fost cazurile in care patrupedele, devenite agresive, au muscat trecatorii.

Peste 32.000 de maidanezi timisoreni

La �recensamantul canin� realizat in urma cu un an s-a constatat ca numarul total de caini vagabonzi din municipiul Timisoara era de aproximativ 32.000. De la acea data, primaria impreuna cu o firma de ecarisaj au inceput actiuni de prindere a animalelor, care imediat ce sunt ridicate de pe strazi sunt duse intr-un adapost special, iar dupa doua saptamani sunt eutanasiate.

Actiunea, desi scumpa, nu a inregistrat succesul scontat: pe de o parte paznicii adapostului au inceput sa vanda cainii colectati pentru lupte (iar daca nu sunt ucisi in lupte, schiopi si raniti cainii revin pe strazile Timisoarei), iar pe de alta parte asociatiile de protectie a animalelor au acuzat firma de ecarisaj ca nu ofera conditii decente de viata si hrana patrupedelor.

(Georgeta Petrovici)

Cainii din scara blocurilor

Eugen Negoescu, din Bucuresti, a fost muscat in luna octombrie a anului trecut de Blacky, un maidanez iubit de toti vecinii, propasit in scara blocului. Cu toate ca a suferit vreo doua saptamani din cauza muscaturii, barbatul l-a iertat. �Nu as vrea sa pateasca nimic Blacky. E cainele nostru, al scarii. De ce sa-l ia hingherii?�, explica pensionarul.

Chiar daca maidanezii au devenit o problema majora in ultima vreme, iar numarul reclamatiilor a crescut vertiginos, iubirea �fata de animale� ii face pe romani sa se ia chiar la bataie cu hingherii de la ASA. Cu toate ca au fost muscati, unii nu doar o data, acestia fie trec cu vederea incidentul, fie otravesc pe ascuns animalele din fata blocului.

Si asta pentru ca nu vor sa pozeze in ochii vecinilor in postura de �neiubitori de animale�. �Nu sunt de acord cu maidanezii, dar Blacky nu este un maidanez. Pe ceilalti caini pot sa ii ia hingherii�, explica acesta. Nu o data la sediul ASA au ajuns persoane cu sangele siroind pe picioare din cauza muscaturilor cainilor de pe santiere sau din curtea institutiilor.

Iar cand intervin hingherii, sunt luati la bataie pentru ca �70a din romani sunt de acord cu aceasta situatie�, sustine Magda Popescu, de la ASA.

Muscaturi… fara stapan

Anul trecut, la Institutul de Boli Infectioase �Prof. Dr. Matei Bals�, din Bucuresti, s-au prezentat peste 11.300 de persoane muscate de caini, dintre care 6.700 au fost atacate de animale fara stapan. In primele cinci luni ale acestui an, nu mai putin de 2.347 de oameni muscati de caini comunitari au apelat la ajutorul medicilor pentru tratament antirabic.

Durata unui astfel de tratament este in medie de 28 de zile, dar poate ajunge si pana la trei luni, iar costul se ridica la 2 milioane de lei vechi pe tratament.

Bogdan Nicolai

Alexandra Diaconu