Sintem blestemati, fiti miraculosi! (de Traian Ungureanu)

Mai incape vorba? Sintem blestemati! Asa cum am fost si vom mai fi. Scepticismul si fatalismul, in general, o mare mihnire la portile viitorului, sint suferinte si concluzii vechi, la romani.

Ceva le confirma, mereu, in mintea a milioane de oameni, care au invatat, astfel, sa se socoteasca „loviti de soarta”, „nenorociti”, „ghinionisti”, in fine, orice altceva decit cetateni cu drept de cuvint hotaritor asupra propriei vieti. Si de ce n-ar fi asa? Sa privim, in urma, scuipind in sin, semnele si evenimentele ultimei saptamini.

Romania n-a fost niciodata mai pipaita de boli, mai banuita si mai bintuita de semne rele si molimi. E sau nu e gripa aviara? Raspunsul a venit, bineinteles, din straini si s-a infatisat intr-o formula de alfabet mistic: H5N1. Din toate partile si deodata, au patruns peste noi controlori si controale: in Delta – virusologii, la Bucuresti – un eurocomisar finlandez.

De peste tot, aceeasi intrebare, pe toate caile, acelasi test: chiar sinteti europeni? In subtext, o prezumtie de asianism si o banuiala de periferie, sustinute de doua mari energii epidemice locale: coruptia omului si, mai nou, boala pasarilor. Prima e doar expresia sociala si foarte transmisibila a unui virus calator, de la Caragea-Voda la statul de drept.

A doua e un accident, dar poate deveni, repede, catastrofa, la contactul cu o administratie roasa de primul virus. Nu e o ipoteza. E un pericol iminent, anuntat, in trepte, de esecuri inlantuite ciudat si fatal: toate au, intr-un fel sau altul, legatura cu Finlanda, cu un anume finlandez si cu ispravile statului nostru de drept.

Mai intii, fiindca e mai popular, fotbalul. Al treilea turneu final consecutiv fara Romania e o poveste cinica si ciclica despre falimentul unei institutii: fotbalul organizat, fotbalul cu functionari, bugete, Casa Fotbalului, Federatie si Liga.

Fotbalul nascut din aceasta schema bogata in palate de sticla si palatini de tinichea e inca una dintre institutiile pe care le-am infiintat de zor, spre a le ruina public si a le mulge privat. Am pierdut, la fotbal, asa cum pierdem in rest: masiv si public, cu un dispret temeinic pentru multimi si cu un neasemuit triumf de clan.

Le-am oferit bani finlandezilor si le-am cerut sa fie cinstiti, in contul sanatatii conturilor domnilor care organizeaza fotbalul organizat. Apoi, ne-am mirat de atita lipsa de caracter. A lor, nu a noastra.

Dupa aceleasi reguli care pedepsesc multimile credule, s-a jucat si s-a judecat procesul FNI. Justitia a gasit vinovatii, asa cum ar gasi cineva acul in carul cu fin, fara a gasi si carul. Au fost condamnati sapte oameni, cu sapte functii mari in SOV Invest, de la administrator la membru in Consiliu. Tot Justitia a pus la plata despagubirilor, alaturi de alte firme si institutii, SOV Invest. Un singur lucru n-a reusit Justitia.

Sa mearga cu rationamentul pina la capat: daca SOV Invest e vinovat in fel si chip, cum poate fi nevinovat, pe toata linia, parintele SOV? Asta a incercat sa afle, printre altele, adulmecind la Bucuresti, Olli Rehn, comisarul din tara pe care n-o mai credem cinstita, de cind n-a vrut sa se lase mituita pentru a scoate la liman fotbalul, jocul organizat dupa regulile care au scufundat justitia si

imping, acum, Delta tot mai departe de Europa. In justitie, ca in codru. In codru, ca in delta. In delta, ca in societate. Prostii cu prostii, alesii cu alesii. Cit virus aviar, atita caviar!

Blestem? Mai incape vorba? Intr-o singura saptamina, finlandezii ne arunca din Mondiale, iar finlandezul ar avea motive sa ne arunce din Europa. Sigur, H5N1 a aterizat din cer, dar a gasit aerodromul bine pregatit. Fatalismul romanesc e fondat.

Atita doar – intrebarea nu e: ce are soarta cu noi? Intrebarea e: de ce nu vrem noi s-avem de-a face cu ea? De ce nu vrem s-o schimbam? Sau, altfel spus: daca e adevarat ca natiunile se pot schimba, cum anume se schimba ele? Vorba „Cotidianului”: asteptam Generatia Asteptata! In regula. Sa vina, sa vada si sa invinga.

Dar sa tina seama: ca sa aiba succes, va trebui sa ne ia foarte prin surprindere. Cel mai sigur e sa faca rost de un miracol.