Oportunitati si riscuri in afacerile romano-germane – „Ziua economica a Romaniei la Stuttgart”

Banca de stat a landului Baden-Württemberg a organizat in data de 14 noiembrie Ziua Economica a Romaniei. Evenimentul a avut loc la sediul L-Bank din Stuttgart, care gazduieste Consulatul Onorific al Romaniei si Biroul de Legaturi Economice Germano-Romane.

Acest eveniment se inscrie intr-o serie de reuniuni pe teme de oportunitati de afaceri romano-germane, una asemanatoare fiind cea organizata de Camera de Comert si Industrie a landului Renania-Palatinat, in 21 noiembrie. Tema centrala a acestor intalniri economice fost axata pe „sansele si riscurile investitiilor germane in Romania”.

Dintre riscurile momentane fac parte si miscarile pe linie sindicala, ale angajatilor din educatie, transporturi (metrou) si silvicultura, carora li s-au adaugat cei de la Tractorul Brasov, Centrala Nationala Miniera si functionarii publici.

Ecourile acestor revendicari salariale au ajuns si in Germania, facandu-i pe unii dintre potentialii investitori sa se intrebe, cat de interesanta ramane pe viitor oferta romaneasca de „salarii mici”.

Referitor la valurile starnite de miscarea sindicala din Romania si importanta acordata din partea conducerii Ministerului Economiei si Comertului (MEC) presiunilor unor lideri de sindicate, ministrul de stat delegat la reuniunea din 14.11.

de la Stuttgart, Iuliu Winkler ne-a precizat ca „au fost si vor fi intotdeauna conflicte de interese intre angajati si patronat” si ca el nu crede, ca Germania nu se confrunta cu probleme asemanatoare in reglementarile de munca si retributia acesteia.

El a considerat ca liderii sindicali care exercita presiuni asupra Guvernului, prin actiuni revendicative a angajatilor, dar si printr-un lobby sustinut al acestor miscari sociale pe canale mass-media proprii, nu constituie un pericol in calea continuarii privatizarii marilor firme, printre care si cele furnizoare de energie, din Romania.

Winkler a punctat, in fata unei audiente de peste 150 potentiali investitori germani si oameni din mediul de afaceri, ca „a investi in Romania nu mai este o chestiune de curaj, ci o oportunitate profitabila”, mai ales in domeniile in care Germania inca exceleaza, de cercetare si tehnologie. Referitor la transferul de tehnologie

in cadrul Intreprinderilor Mici si Mijlocii si importanta IMM-urilor, Winkler a spus ca „aceasta din urma exista, cel putin la modul declarativ, in contextul dezvoltarii lor in preajma marilor companii internationale” si ca ele se dovedesc profitabile mai cu seama in domeniul IT si de producere a componentelor auto.

In diverse zone geografice ale Romaniei, exista facilitati de plasari de parcuri industriale si tehnologice, de ocupare in cadrul acestora a specialistilor in IT, aspect in care consilierii antreprenoriali si oficiile de plasare a fortei de munca ofera asistenta investitorilor din Germania.

In conditiile existentei unui excedent de forta de munca in Romania, ministrul roman delegat pentru Comert a salutat initiativa constructiei de parcuri industriale cu capital german sau mixt. De asemenea, el a anuntat ca exista cinci legi in dezbatere publica, printre care legea-cadru privind descentralizarea administrativa si fiscala si legea finantelor publice si locale

Referitor la relatiile Romaniei cu tarile vecine (Ungaria, Rep.

Moldova, Ucraina), Winkler a mentionat intalnirea bilaterala de la Kiev, de acum 3 saptamani, semnarea recenta a 15 memorandumuri guvernamentale, in cadrul recentei sedintei comune a Romaniei si Ungariei, si infiintarea unei comisii mixte la Bucuresti, din care face parte si ministrul moldovean, care dovedeste o orientare pro-occidentala.

Winkler a spus ca Romania prezinta „cea mai lunga granita a UE”, si ca romanii sunt gardieni ai granitei estice a Uniunii, cu armele dialogului si colaborarii”, fiind angajati activ in diseminarea catre est a valorilor europene.

Din partea Ambasadei Romaniei de la Berlin, a vorbit conducatorul departamentului de industrie si comert din cadrul Ambasadei, Dr. Gheorghe Bivol. Contributia partii romane a fost considerata de catre audienta „interesanta si incarcata de substanta”, pentru a cita doar cuvintele consulului onorific al Romaniei la Stuttgart, Dr. Manfred Schmitz . Dr.

Schmitz, care face parte si din consiliul de conducere al L-Bank, a spus ca Romania e o tara care, cu un procent de crestere economica de 8,5% in 2005, anunta „o dezvoltare razanta si induce motivatie investitionala”.

Exista in Germania, a adaugat el, o incredere crescanda a investitorilor si un interes accentuat de faptul ca Romania ofera forta de munca calificata si puternic motivata de adeziunea tarii la Uniunea Europeana. Nu este de dorit, a recomandat el publicului, „a exprima opinii despre aceasta tara, fara sa fi fost vreodata acolo”.

„Romania este `al 17-lea Land al Germaniei` daca luam in considerare puternicul schimb comercial bilateral, cu cifre de export dublate in 2004″, a punctat metaforic, in conferinta, Dr. Friedrich Bullinger, director ministerial in cadrul Ministerului Economiei landului Baden-Württemberg. Dr.

Bullinger a remarcat incercarea de eliminare a birocratiei excesive si de creare a unor conditii-cadru contractuale simplificate in Romania, el adaugand ca landul din sud-vestul Germaniei se concentreaza pe infiintarea in Romania de intreprinderi mijlocii, in cadrul unui EU-twinning proiect.

La masa rotunda din partea a doua a Zilei Economice de la Stuttgart, moderata de jurnalista independenta Susanne Offenbach, si-au adus contributia Wienfried Senker, coordonator de program IBD/GTZ (Societatea germana de colaborare tehnica mbH, Bucuresti), Fritz Bläsner, directorul Biroului de legatura cu Romania din cadrul L-Bank, Michael Molliné, directorul LB BW Stuttgart si seful

departamentului tranzactii externe L-Bank, Jörg Stremme. Aspecte juridice legate de investitiile in Romania a precizat Dr. Jörg K. Menzer, din partea cabinetului de avocatura Stiefenhofer Lutz, din Bucuresti.

Reuniunea a fost prilej nu doar de evidentiere a cursului economic de integrare in UE al Romaniei, ci si de prezentare de experiente concrete ale investitorilor in diverse domenii ale economiei.

Astfel, Andreas Lettner, seful sectiei de montaj al Daimler-Chrysler AG din Stuttgart-Untertürkheim, a detaliat procesul de infiintare, la Cugir, a unui furnizor de piese de automobile, intr-o joint-venture cu statul roman.

Firma Star Transmission, furmizoare de ansambluri si roti dintate, fondata la Cugir in anul 2000, a pornit de la achizitia terenului, a cladirii fostei fabrici de armament, masini de spalat si cusut, pe care Daimler-Chrysler a renovat-o complet si a dotat-o cu masini, pornind productia prin utilizarea know-how-ului german, dar si a celui local, romanesc.

Firma se dovedeste profitabila si, „desi exista lupta in dobandirea de comenzi si contracte, aceasta nu se face la Star Transmission in detrimentul calitatii, si nici prin suprasolicitarea capacitatilor tehnologice si umane de productie”.

Lettner a mai precizat auditoriului ca, la un raport de 1/20 intre asigurarile sociale de revin pe salariu in Romania, comparativ cu Germania, oferta de munca romaneasca ramane extrem de atractiva.

Experiente similare au relevat Dieter Baur (high-tech), Andreas Schwind (software), Harald Horder (produse agrare). Despre proiecte in curs de realizare au vorbit Dr. Martin Schmucker (constructii),

Dr. Radu Merica (CEO TiriacHoldings), si Fritz Bläsner (amplul proiect Centrul tehnologic Timisoara).

Peter Simon, presedintele ABB Romania, a indicat ca si contact informativ si consultativ pentru investitorii din ambele tari, Camera de Comert si Industrie Germano-Romana -fondata acum 3 ani-

si Clubul Economic German pentru Romania, cu sedii in Bucuresti, Timisoara, Cluj si Satu-Mare.

La o rata de inflatie de 7-8%, a spus el, Romania este nu doar tara furnizoare, ci reprezinta o platforma de expansiune economica si de outsourcing in domeniul producerii de software.

Simon a atras atentia asupra diferentei de mentalitate intre germani si romani, spunand ca oamenii de afaceri straini nu trebuie sa impuna in Romania „modul lor de a fi si gandi”, ci sa gaseasca solutii convenabile de lucru si colaborare cu firmele, autoritatile locale, retelele de comunicare si mass-media, in spiritul unei etici de bransa si al unei morale de business corect.