2006, un nou an hotarator!

„Viata bate filmul” – descrierea perfecta pentru perspectivele economiei romanesti.

Bursa

Randamente de 30-40%

La Bursa de Valori Bucuresti (BVB), anul care tocmai s-a incheiat a fost bogat in evenimente. In primul rand, discutia prelungita privind ridicarea pragului de detinere la SIF a dat nastere unei serii de speculatii bursiere cu impact negativ asupra intregii burse.

Totodata, anchetarea dosarului Petromidia, cu implicatii ale conducerii actuale a societatii, a afectat increderea investitorilor intr-una dintre cele mai cautate actiuni de la Bursa. In plus, modificarea in doua randuri a impozitului pe profitul din tranzactiile bursiere a fost de natura sa provoace incertitudine in randul investitorilor.

Dar evenimentele nefavorabile au fost neutralizate in mare parte de cele pozitive. In ordine cronologica, primul pas in dezvoltarea pietei de capital a fost facut la inceputul lunii ianuarie 2005, prin aprobarea de catre actionarii BVB a transformarii Bursei din societate de interes public in societate pe actiuni, proces finalizat in luna iulie.

Dar nici privatizarea BCR, cele doua oferte publice initiale in vederea listarii derulate in 2005, noile listari si fuziunea celor doua burse nu sunt de neglijat.

Continua cresterea

Desi in 2005 randamentele oferite de actiuni au depasit asteptarile majoritatii analistilor, Bursa romaneasca mai are inca potential. Valentin Ionescu, director de operatiuni la Euro Invest Vision, considera ca randamentele din 2006, desi vor scadea fata de cele din anul trecut, vor depasi dobanda medie bancara.

Si Andrei Anghel, analist Confident Invest, este de parere ca randamentele anuale oferite de BVB in 2006 vor fi bune, apropiindu-se de valori comparabile cu ale burselor mai dezvoltate, chiar daca o comparatie in adevaratul sens al cuvantului ar putea fi realizata, in scenariul optimist, in cinci-zece ani.

Randamentele din 2006 se vor situa, probabil, la valori de peste 30 sau 40% in 2006, iar lichiditatea va inregistra cu siguranta aceeasi tendinta de crestere accentuata ca si anul trecut, apreciaza analistul de la Confident Invest.

In general, se considera ca pe ansamblul urmatoarelor 12 luni atat indicii Bursei, cat si pretul de tranzactionare al celor mai importante si mai lichide companii vor consemna cresteri de doua cifre.

Cristian Tudorescu, analist la Vanguard, a comentat: „Daca fata de 2004 am avut o lichiditate a pietei de patru ori mai mare, acest ritm de crestere nu poate continua si in 2006. Volumul tranzactiilor se apropie de ceea ce piata poate suporta la acest moment”. Razvan Pasol, director al Intercapital Invest, se asteapta ca si 2006 sa fie un an bun.

Pe structura actuala de emitenti si de instrumente financiare, Pasol anticipeaza o crestere medie a indicelui BET in jurul a 30% si o crestere a lichiditatii pe piata de aproximativ 50% fata de 2005.

Noi aparitii pe piata

Asemenea previziuni au insa la baza si unele conditii care trebuie luate in calcul de reprezentantii Bursei. Valentin Ionescu apreciaza ca, pentru o lichiditate mai buna, Bursa are nevoie de noi companii mari cotate, fara de care se va ajunge la supraincalzire. Si Laurentiu Popescu a luat in calcul noile listari anuntate pentru acest an, printre care Romtelecom si companiile de utilitati.

Analistul de la Vanguard atentioneaza ca „pentru a avea in continuare evolutii bune ale Bursei este nevoie si de alti emitenti mari – Transelectrica, Transgaz intr-o prima faza, apoi Romtelecom sau CEC”. Aceleasi opinii sunt impartasite si de Razvan Pasol, care a precizat ca fara noile instrumente si emitenti la cota in acest an, perioada de crestere a Bursei se va opri, probabil, in 2007.

In opinia sa, in 2006 ar trebui sa fie listata cel putin o companie mare de utilitati, dar si ca ofertele publice initiale sa ia amploare.

Bursa asteapta Raportul de tara

Orice estimari trebuie sa ia in calcul si riscurile existente. Valentin Ionescu este de pa-rere ca evolutia Bursei din acest an va fi influentata de rezultatele macroeconomice, dar si de decizia UE din primavara cu privire la momentul aderarii Romaniei.

Si analistul Confident Invest apreciaza ca Raportul de tara si eventuala activare a clauzei de salvgardare, precum si speculatiile pe aceasta tema, ce vor incepe mult inaintea evenimentelor respective, vor avea un impact semnificativ asupra indicilor bursieri.

Modalitatea in care guvernul va reusi sa gestioneze derapajele bugetare si rata inflatiei, felul in care va fi influentata rata de crestere economica, toate cu impact si asupra verdictului Uniunii Europene din primavara, vor constitui insa fenomene extrem de profunde, singurele care ar putea periclita evolutia ascendenta a indicilor bursieri si chiar ai lichiditatii.

Iulian Panait sustine ca evenimentele cele mai importante ale acestui an se leaga, intr-o prima faza, de forma finala pe care o va avea impozitarea pietei de capital, iar ulterior – de noile companii care vor fi listate.

Un impact mai mare va avea, in opinia sa, materializarea unora dintre proiectele actuale ale Bursei: tranzactionarea in marja, vanzarile in lipsa, prezenta titlurilor de stat la cota si crearea de noi derivate pe indici si pe actiunile tranzactionate.

Sistem bancar

Ape mai limpezi pentru banci

In 2005, cea mai urmarita lupta din sistemul bancar a fost cea a Bancii Nationale cu institutiile de credit, in tentativa de a stopa cresterea creditelor de consum. Limitarea ponderii ratei creditelor in venitul clientilor sau majorarea nivelului rezervelor minime obligatorii au fost doar cateva din armele BNR.

In plus, spre sfarsitul anului, banca centrala a mai apasat o data frana, limitand plafonul bancilor pentru imprumuturile in valuta la de trei ori valoarea fondurilor proprii.

Si la capitolul achizitii am fost martorii unor miscari interesante. OTP a cumparat RoBank, in timp ce HVB a reusit sa achizitioneze 50% plus una din actiunile Bancii Tiriac. Anul a fost incheiat „en fanfare” odata cu privatizarea Bancii Comerciale Romane, Erste Bank platind 3,75 miliarde de euro pentru 62% din actiuni.

Mai mult calm

In ceea ce priveste piata cardurilor, un lucru este cert. Numarul acestora va creste, in principal, datorita faptului ca se vor emite carduri cobranded, in asociere cu marii comercianti sau furnizorii de servicii ori utilitati. „O parte din cardurile emise de institutiile non-bancare vor fi inscriptionate cu logo VISA sau MasterCard.

De asemenea, trendul de crestere al cardurilor de credit de tip revolving va continua si, nu in ultimul rand, se va largi aria de emitere catre zonele rurale”, considera Geo Bavro, director adjunct Departamentul Strategie si Marketing la BRD-Groupe Société Générale.

Ultimele masuri ale BNR, prin care bancile sunt obligate sa constituie din finantarile atrase in valuta rezerve minime obligatorii de 35%, fata de 30%, nu lasa prea mult loc modificarii in jos a dobanzilor la creditele in valuta. Aceasta crestere a costurilor ii va „obliga” pe bancheri sa-si protejeze profitul.

Chiar daca unele banci au operat deja noi reduceri ale dobanzilor, acest lux nu si-l vor putea permite decat un numar mic de institutii de credit. In plus, dobanzile la creditele in lei au coborat deja destul de mult, astfel incat ritmul de scadere a dobanzilor la credite va fi unul mult mai moderat ca pana acum.

Comparativ cu 2005, cand dobanzile au scazut de la 26-28% la 14-16%, anul in curs va aduce, conform bancherilor, o scadere de maximum 1,5-2 puncte procentuale.

Dupa o scadere serioasa, cresterea usoara a dobanzilor platite de banci pentru depozitele atrase de la populatie va continua si in 2006, sustin reprezentantii unei banci puternice din sistem, insa fara a se inregistra salturi deosebite.

Este de asteptat ca dobanzile la depozitele in lei sa ajunga in jurul a 7%, fapt ce ar elimina dobanzile real negative din prezent, cu singura conditie ca inflatia sa fie coborata, conform planurilor BNR, la 5%. In ceea ce priveste depozitele in valuta, dobanda platita de banci va suporta modificari nesemnificative.

Curs valutar

Exces de lei pe piata

Spre sfarsitul anului 2005, moneda nationala nu a mai rezistat competitiei cu euro si a luat-o incetisor la vale. Tendinta s-a mentinut si in aceste zile, dar se pare ca este ceva sezonier, legat de cererea de valuta din ianuarie. Una peste alta, evolutia pare a fi o veste buna pentru exportatori si cei care isi tin economiile strict legate de moneda europeana.

Cursul mediu al euro, calculat vineri de Banca Na-tionala a Romaniei si valabil astazi, a fost de 36.821 lei vechi, in scadere usoara fata de joi, cand s-a inregistrat un nou varf in ultima luna de tranzactionare. Specialistii considera ca tendinta de depreciere lina a leului se va mentine, cel putin in urmatorul trimestru.

Un prag psihologic important pentru evolutia leului va fi Raportul de tara din primavara, prin care Romania va fi sau nu „integrata” in 2007. In mod normal, un „da” nu ar aduce modificari importante ale cursului de schimb. Un „nu” ar prelungi aproape sigur deprecierea monedei nationale.

Consilierul guvernatorului Bancii Nationale, Adrian Vasilescu, a declarat recent ca evolutia cursului demonstreaza ca banca centrala nu are o tinta de curs valutar: „Piata este stabila. Leul ne da semnale ca incepe sa insemne ceva, iar cursul leu/euro nu arata altceva decat cu cati lei putem sa cumparam un euro.

In alta ordine de idei, intotdeauna la inceputul si la sfarsitul unui an se inregistreaza o cerere mai mare de valuta, si nici in aceasta perioada nu se face exceptie de la regula”.

Una peste alta, pe ansamblul acestui an ar trebui sa-si faca oarece probleme doar cei care speculeaza euro pe termen scurt. Analistii financiari sunt de acord ca excesul de lei de pe piata nu se va tempera prea curand, asa ca pe ansamblul acestui an nu sunt asteptate variatii mari ale cursului de schimb euro-leu. In sus sau in jos.

Celor interesati de variatia dolar-leu expertii le recomanda sa fie tot timpul la curent cu evolutia monedei americane pe pietele financiare internationale. In plus, pentru ca in Romania dolarul nu mai este moneda de referinta, riscurile sunt mari pentru cei care speculeaza cursul acestuia fata de leu.

Fiscalitate

„Multiplul” Cod Fiscal si cota lui unica

„Fiscalitatea din Romania este printre cele mai scazute din Europa”, declara premierul Calin Popescu-Tariceanu la sfarsitul anului trecut. El dadea drept argument „povara” contributiilor sociale, 17% la angajat, 32,5% la angajator, si promitea continuarea procesului de reducere a CAS pana in 2008.

„Insa la nivelul impozitarii profitului, la nivelul impozitarii salariului suntem la cel mai scazut nivel din Europa”, a precizat primul-ministru. E adevarat, spun specialistii, dar, in ceea ce priveste CAS, suntem inca cea mai scumpa tara din Europa. Nivelul urias al contributiilor sociale anuleaza efectul cotei de 16% de la majoritatea impozitelor pe venit.

Epopeea „Constitutiei Financiare”

Codul Fiscal a fost modificat de trei ori, iar in ultima lui forma (care ar fi trebuit sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2006) are mai multe variante. Asta spre disperarea investitorilor care se plang ca nu au cum sa-si previzioneze afacerile. Asadar, incertitudinea a fost cuvantul de ordine din anul care tocmai s-a incheiat si, dupa cum a inceput, se pare ca nici acesta nu va fi diferit.

Deocamdata, chiar daca discutiile privind „noul” Cod Fiscal nu s-au incheiat, de la 1 ianuarie a intrat in vigoare o ordonanta prin care se modifica radical multe dintre impozite si taxe. Schimbarile vizeaza in special cota unica de 16%.

Astfel, se ajunge la impozitul de 16% pentru tranzactiile imobiliare, pe veniturile din dobanzi si pe veniturile din tranzactionarea titlurilor de valoare, la alinierea nerezidentilor la acelasi regim de impozitare cu romanii si la cresterea impozitelor si taxelor locale in ritm cu inflatia prognozata. Tot la 16% au ajuns si impozitele pe castigurile la Bursa (in 2005 se ajunsese la 10%).

De asemenea, tot 16% se aplica pentru castigurile din transferul titlurilor obtinute dupa 1 iunie 2005 si instrainate dupa 1 ianuarie 2006, in mai putin de un an de la data dobandirii lor. Daca actiunile sunt vandute dupa mai mult de un an, impozitul se mentine la 1%.

Persoanele fizice, tinta fiscalitatii

Investitiile facute de persoanele fizice trec si ele la impozitarea de 16%. In alta ordine de idei, vor fi impozitate dividendele, veniturile din vanzarea-cumpararea de valuta la termen, veniturile din lichidarea sau dizolvarea fara lichidare a unor societati comerciale, precum si dobanzile bancare.

De mentionat ca pentru depozitele bancare facute inainte de 1 ianuarie 2006 se pastreaza cota de impunere de la data constituirii acestora. Nu puteau scapa nici tranzactiile imobiliare, care vor fi impozitate cu 16%.

Povestea TVA

Chiar daca majorarea TVA la 22% pare a nu mai fi o amenintare pentru contribuabili, povestea ei este departe de a se fi incheiat. Chiar premierul Tariceanu a recunoscut recent ca, daca in 2006 nu avem nevoie de fonduri suplimentare, 2007 poate aduce surprize pentru ca este anul integrarii si va trebui sa contribuim la bugetul Uniunii. Dar asta este alta poveste.

Mediu de afaceri

Companiile si investitorii sunt optimisti

Privatizarea CEC si a distributiilor de electricitate ar putea fi tranzactiile anului 2006, iar cele mai atractive domenii pentru investitii se anunta agricultura si industria agroalimentara, industria auto, fonduri importante indreptandu-se si spre proiectele de infrastructura.

Analistii economici sustin ca, in ciuda faptului ca facilitatile fiscale au fost semnificativ restranse, capitalurile vor continua sa vina spre Romania. „Poate ca 2006 va fi anul agriculturii, destul de neglijata pana acum si de noi, si de investitorii straini.

De asemenea, credem ca vor intra in continuare capitaluri importante in sectoarele financiar, farmaceutic, al utilitatilor, imobiliar si al materialelor de constructii”, este de parere Iulian Panait, presedintele societatii KTD Invest.

Aurelian Dochia, analist BRD-GSG, afirma ca dezvoltarea exploziva a marilor lanturi de magazine creeaza presiune asupra furnizorilor locali, care trebuie sa-si adapteze productia in functie de cerintele acestora.

„Ma astept ca in anii urmatori sa asistam la investitii importante in industria agroalimentara, in urma carora pe rafturile magazinelor sa gasim tot mai multe produse alimentare romanesti. Odata cu succesul inregistrat de Renault, industria auto devine un pol de dezvoltare ce atrage tot mai multe companii furnizoare.

Proiectele de infrastructura – transporturi, energie – vor beneficia de finantari importante dupa integrare, astfel ca mari companii europene vor incerca sa-si consolideze pozitia in Romania prin investitii in aceste domenii”, declara analistul BRD-GSG.

Facilitatile fiscale pentru investitii noi au fost semnificativ restranse, dar, pe de alta parte, nivelul de impozitare a fost semnificativ redus prin aplicarea cotei unice.

„Ca atare, alte aspecte cantaresc acum mai greu pentru investitori: accesul la tere-nuri – concesiune, proprietate – accesul la utilitati, forta de munca bine pregatita”, arata Mihaela Mitroi, Tax Partner PricewaterhouseCoopers.

Evenimentul anului, din punct de vedere economic, ar putea fi incheierea procesului de constituire a Fondului Proprietatea. „Nu tine de privatizare, ci este o tranzactie atipica, specifica poate Romaniei. Va fi un eveniment important, atat prin valorile vehiculate, cat si prin impactul asupra unui numar mare de persoane”, sustine presedintele societatii KTD Invest.

Investitiile vor ramane la un nivel semnificativ, iar interesul investitorilor straini pentru Romania se mentine la cote inalte.

„Aceasta se datoreaza mai multor factori, intre care, pe primul loc, se afla integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana; in acest context, numeroase companii incearca sa se pozitioneze pe o piata importanta ca dimensiuni si sa valorifice factorii de productie locali pe o piata globala tot mai competitiva”, crede Aurelian Dochia.

„In plus, performantele bune ale economiei romanesti din ultimii ani au atras atentia investitorilor si au marit increderea in stabilitatea pe termen mediu si lung.

In comparatie cu alte tari europene, chiar dintre cele nou intrate in Uniune, in care „jocurile sunt facute” in cea mai mare parte, in Romania exista inca oportunitati pe care companiile straine si investitorii, in general, vor incerca sa le valorifice”, sustine analistul BRD-GSG.

Insa autoritatile trebuie sa vaneze oportunitatile si sa sustina eforturile investitorilor. „Trebuie sa fim pregatiti in a-i incuraja pe acesti posibili investitori prin toate tipurile de masuri care se pot lua in conformitate cu prevederile dreptului comunitar, inclusiv in considerarea regulilor privind ajutoarele de stat”, a conchis Mihaela Mitroi.

Privatizare

Ultimele tunuri

Daca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) nu mai are nici un as in maneca, in schimb, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) are de scos la vanzare ultimele perle ale economiei romanesti: Electrica Muntenia, Transelectrica, Romgaz si complexurile energetice de la Rovinari, Turceni si Craiova.

Chiar daca toate acestea luate la un loc nu vor aduce in vistieria statului suma pe care a adus-o Banca Comerciala Romana, semnificatia privatizarii va fi cel putin la fel de mare. Practic, din punct de vedere energetic, Romania va fi la dispozitia noilor investitori.

Rezervele de petrol si gaze, energia electrica vor fi comandate de la mai multe pupitre, acestea apartinand companiilor internationale castigatoare ale licitatiilor care au fost sau vor fi organizate.

De partea vanzatorului

Daca ar fi sa ne raportam la ceea ce a vandut OPSPI anul trecut, am putea spune ca va mai curge multa apa pe Dunare pana cand portofoliul aflat in subordine se va subtia. Daca ne raportam insa la repetatele crize energetice care ameninta Europa si la nevoia de bani a Guvernului Romaniei, situatia se schimba radical.

Pentru cele trei com-plexuri energetice au fost deja selectati ofertantii si nu putine sunt companiile internationale care si-au anuntat intentia de a pune mana pe ele. „Vom vinde insa doar daca avem convingerea ca vindem bine, chiar daca acest lucru ar insemna si anul 2009.

Vreau sa nu repetam din greselile trecutului, mai ales ca, dupa Petrom si BCR, vanzarea celor doua complexuri va fi, probabil, cea mai importanta privatizare”, au declarat surse din Ministerul Economiei.

In cazul Electrica Muntenia, considerata perla sistemului de distributie energetic, lucrurile sunt la fel de evidente. Cat priveste Romgaz, recenta criza declansata de Rusia cade ca o manusa pentru producatorul roman. In aceeasi situatie se afla si Transgaz, pentru care inceputul va fi dat de cotarea la Bursa a unui pachet minimal de actiuni.

Tortul se imparte fara noi

In sistemul bancar, privatizarea va fi definitivata de ultima reduta, CEC, pe care se estimeaza ca s-ar putea castiga in jur de 500-600 milioane euro. In domeniul comunicatiilor asteapta la rand Societatea Romana de Radiocomunicatii si listarea la Bursa a unui pachet de actiuni detinute de stat la Romtelecom.

Interesant este ca la nici una dintre privatizarile care se anunta, inclusiv cele din sectorul energetic, nu concureaza vreun investitor sau grup de investitori autohtoni. Acestora par sa le ramana industria de aparare, societatile din minerit si societatile aflate inca in portofoliul AVAS.

Tractorul, Electroputere si Rulmentul Brasov ar putea fi, poate, ultimele societati romanesti importante adjudecate de straini. Statului ii va ramane sa gestioneze sau sa lichideze restul. Chiar daca anul 2006 nu va consemna incheierea tuturor acestor privatizari, viitorul suna dupa cum deja s-a stabilit.

(de Ionut Balan, Alexandru Moldovan, Rodica Orjanu, Edward Pastia, George Stoica, Andrei Stefan)