Planuri Marshall la Marea Neagra. Vor urca rusii „la bord”?

De la numirea sa ca presedinte al Romaniei, Traian Basescu a lansat in mod repetat notiunea de Regiunea Marea Neagra si necesitatea unei noi strategii care sa o scoata de la periferia Europei si sa o transforme intr-o „borna in promovarea libertatii, a democratiei si stabilitatii regionale”.

La conferinta de la Ambasada Romaniei –Berlin, 19 ianuarie- s-a pus insa in dezbatere legitimitatea notiunii de „regiune” a unei zone care, dincolo de localizarea geografica, releva multiple diversitati identitare, economice, si conflicte etnice inghetate. „Vor urca si rusii la bord?”

Trafic si terorism la Marea Neagra

German Marshall Fund al SUA (GMFUS) impreuna cu Ambasada Romaniei la Berlin au organizat la 19 ianuarie, in cladirea Ambasadei, conferinta pe tema „Catre o strategie europeana –pentru o regiune largita a Marii Negre – o contributie la securizarea furnizarii de energie in Europa”. Au conferit Dr.

Jörg Himmelreich, partener transatlantic principal la GMFUS Berlin si Ovidiu Dranga, director politic in MAE Bucuresti. Conferinta in limba engleza a fost moderata de ziaristul Clemens Wergin de la Tagesspiegel si a reunit public german si international interesat de proiectul romanesc lansat in parteneriat cu americanii si germanii.

Multe dintre amenintarile transnationale cu care se confrunta Europa provin din aceasta regiune. O mare parte din bazinul Marii Negre este o zona gri dominata de stagnare economica, frontiere nesigure si nesecurizate, activitati ale crimei organizate si conflicte etnice inghetate.

Deci, se impune o implicare intarita in aceasta regiune a SUA, UE, NATO si OSCE, gasirea de noi resurse pentru a solutiona pe termen lung conflictele inghetate din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabah.

Mentinerea unor gauri negre, in care nu exista principiul suprematiei legii, ameninta securitatea Europei, prin proliferarea crimei organizate, a traficului de persoane si arme si a terorismului transnational.

Fond de investitii Marshall-UE-RO

Din perspectiva romaneasca, o noua abordare conceptuala este necesara pentru a modifica perceptia conform careia zona Marii Negre este periferia Europei si pentru a-i recunoaste rolul geopolitic de interfata cu Asia Centrala si Orientul Mijlociu.

Romania s-a anuntat decisa sa devina o platforma de promovare a valorilor libertatii si democratiei in regiunea Marii Negre.

In acest sens, s-a lansat hotararea de a participa la un fond mutual al Marii Negre, care sa fie implementat cu sprijinul financiar al partenerilor americani, USAID si German Marshall Fund, si cu participarea Uniunii Europene. Acest fond mutual va aspira la sprijinirea dezvoltarilor democratice in vecinatatea Romaniei, prin crearea de parteneriate public-privat.

Directorul MAE Dranga a punctat dificultatea in implementarea unui concept de Corporatie Regionala, care sa vina in intampinarea evidentei ca NATO nu poate acoperi in intregime problemele arealului Marii Negre. La randul sau, Dr.

Himmelreich de la GMF, a sustinut ideea „avansarii de strategii „à-la carte”, de catre membrii Pactului de Stabilitate in sud-estul Europei si ai organismelor internationale acreditate in solutionarea problemelor din zona.

Proiectul romanesc pe agenda UE

Punctele slabe ale arealului geopolitic al Marii Negre sunt instabilitatea politica, cauzata de conflicte inter-statale, retelele de criminalitate organizata in traficarea de oameni, arme si droguri, ineficienta administrativa, saracia, degradarea mediului inconjurator si tendintele demografice negative.

De asemenea, nu exista o agenda europeana comuna si nu este constientizata urgenta unor masuri in solutionarea problemelor comune ale arealului, actorii regionali actionand in formule individuale sau exclusive. Cooperarea in zona este limitata.

Competitia intre actorii regionali primeaza asupra comportamentului cooperativ si este agravata de factori istorici, distorsiuni de perceptie culturala si marea miza economica a controlului cailor de acces ale energiei pe ruta Est-Vest.

Romania incearca insa aducerea la masa rotunda a Georgiei, Ucrainei, Republicii Moldova, si, nu in ultimul rand, a Turciei, in definirea comuna a unor noi politici interne si externe in zona. Baza noua de discutii este „vantul de schimbare” in orientarea politica a acestor state.

Pe scurt, obiectivele majore ale interventiei Romaniei in problema Regiunii Marii Negre sunt: evolutie democratica, securitate, dezvoltare economica, relevanta strategica si diversitate culturala. Toate acestea, in contextul unei Europe largite.

Noua presedentie UE se pronunta pozitiv

In discutiile bilaterale derulate intre Romania si Austria, aceasta din urma s-a exprimat concret referitor la obiectivele principale ale UE in Est: protectia mediului inconjurator, transport, energie, securitate de preventie, promovarea standardelor culturale europene.

Intre prioritatile austriece se inscrie si „Conexiunea dunareana”, concret materializata prin reconstructia podului de tranzit de la Novi Sad.

In cadrul reuniunii COEST din decembrie 2005, s-a relizat in premiera un schimb constructiv de analize si idei. Actiuni similare vor avea loc la nivel de UE pentru evaluarea situatiei din zona Marii Negre. Tot la reuniunea din decembrie, s-au pus la punct cele patru repere in constituirea unei politici regionale a UE in zona.

Acestea sunt: inventarierea de catre UE a initiativelor si instrumentelor proprii, ca prerogativa a definirii unei strategii proprii in regiune; regionalizarea instrumentelor bilaterale, de exemplu includerea in planurile de actiune ENP a unei sectiuni regionale. In al treilea rand, apare mentinerea unui dialog permanent pe tema Marii Negre, care sa fie inclus in agenda UE.

In al patrulea rand, si intrinsec legat de cel de al treilea, angrenarea unei multilateralitati functionale in regiune, sustinuta prin sprijinul organizatiilor regionale si al Forumului Marii Negre, un concept lansat, la nivel prezidential, de Romania.

Ce plus-valore aduce proiectul?

Analista in politici sud-est europene Annelyi Ute Gabany a adresat la Berlin intrebarea „plus-valorii aduse de acest proiect, comparativ cu altele partial similare, orientate pe zona”.

Raspunsurile conferentilor au fost mai putin „à-la carte”, mai mult dupa meniu: proprietate regionala, angajament sinergetic, caracter indivizibil al securitatii, contacte pe principiul win-win, totul pe un fond perfect sincretic cu tratatele si conventiile internationale in vigoare. Nici la intrebarea personala de marja temporala si financiara a proiectului nu s-a raspuns concludent.

Ceea ce se stie insa deja, este ca tematica Regiunii si Forumului Marii Negre va fi reabordata intr-un summit la Bucuresti, in 5 iunie 2006. Atunci, Forumul Marii Negre lansat de presedintele Basescu la

2 decembrie 2005, la reuniunea Comunitatii Dreptului Democratic de la Kiev, va fi din nou luat in discutie si analizat daca este realmente complementar, si nu competitiv cu programele SUA si UE similare din zona. Si, de ce nu, cu intentiile Ursoaicei care niciodata nu doarme…